|
StatutTeza a fost susţinută pe 12 octombrie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005 Autoreferat![]() |
În lucrare sunt prezentate o analiză complexă, multiplanică a observaţiilor clinice, imagistice, morfopatologice, de laborator şi rezultatele tratamentului medico-chirurgical a 150 pacienţi cu hidatidoză pulmonară în vârstă de 2 – 17 ani, investigaţi şi trataţi în Centrul Naţional Ştiinţificopractic de Chirurgie Pediatrică “Natalia Gheorghiu” al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului al Ministerului Sănătăţii în perioada anilor 1997 – 2004.
Cu scop de definitivare a diagnosticului şi apreciere a terenului biologic al pacientului, în afară de unele explorări de rutină, au fost utilizate şi unele investigaţii paraclinice speciale, printre care evaluarea concentraţiei plasmatice a haptoglobinei, viteza de producere a oxidului nitric, concentraţia serică a ceruloplasminei, în scopul aprecierii rezistenţei nespecifice a organismului au fost determinaţi în serul sanguin factorul properdinic B şi factorii complementului C3 şi C4. Monitorizarea nivelului proteinelor fazei acute a inflamaţiei şi monooxidului de azot au permis nu numai de a aprecia evoluţia activităţii procesului inflamator la bolnavii cu hidatidoză, dar şi pot fi utilizate în complexul metodologic de apreciere a gravităţii bolii, aspectelor clinico-evolutive ale maladiei, asocierii complicaţiilor, evaluării eficacităţii tratamentului aplicat şi exodului maladiei. Analiza în dinamică a concentraţiei factorilor imunităţii umorale, interleukinelor IL-1β, Il-2, Il-8 a permis de a constata o corelare a concentraţiei lor cu intensitatea reacţiei inflamatorii locale şi a proceselor de apărare din cavitatea pleurală, fenomene defensive ce deţin un rol important în menţinerea activităţii funcţionale a plămânilor, ei pot servi ca markeri ai răspunsului inflamator local.
Rezultatele investigaţiile morfologice în cadrul chistului hidatic pulmonar la copil, ce deţin un rol major în ce priveşte concretizarea unor particularităţi clinico-evolutive ale maladiei în organismul în creştere, au permis de a conchide că morfogeneza în chistul hidatic pulmonar la copil este polimorfă. Studiul nostru recalifică valoarea controlului morfologic în depistarea modificărilor parenchimului perichistic. Rezultatele examenului morfopatologic permite elaborarea unui diagnostic precoce, a unei tactici medico-chirurgicale complexe ţinând cont de etapa clinicoevolutivă a bolii, de stadiul ciclului vital, localizarea larvochistului parazitar, complicaţia supraadăugată.
Utilizarea algoritmului de diagnostic elaborat, abordarea diferenţiată a tacticii medicochirurgicale
în diferite forme clinico-evolutive ale chistului hidatic la copii de diversă vârstă, ţinând
cont de aspectele patogenetice şi clinico-morfologice ale bolii, a permis de a obţine rezultate
îmbucurătoare în 98,7 % cazuri, ponderea rezultatelor nesatisfăcătoare fiind de 1,3 %.