|
StatutTeza a fost susţinută pe 15 decembrie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 27 ianuarie 2005 Autoreferat![]() |
În secţia de reanimare-toxicologie şi hemodializa a ICŞDOSMşC s-au aflat la tratament 101 pacienţ. La 70 pacienţ în vîrsta de la 1 an pînă la 15 ani s-au efectuat metode extracorporale de detoxicare: plasmafereza şi hemosorbţia cu ajutorul sorbentului SUGS. Pe parcursul cercetărilor sau studiat indicii fracţiilor: Bi, ALAT, ASAT, indexsului protrombinic, fibrinogenului β- lipoproteidelor, holesterinei, proteinei generale, ureei, conţinutului de glucoză, nivelul cortizolului, creatininei, stării peroxidării lipizelor şi sestemului antioxidant, indicilor EAB, К+, şi Na+.
Pe parcurs a fost efectuată o estimaţie comparativă dintre tratamentul conservativ al terapiei intensive şi metodelor extracorporale plasmafereza şi hemosorbţia. Analiza materialului studiat a arătat ca: în primele zile de intoxicaţie de apreciat gradul stării de gravitate este complicat. Pentru a compara schimbările în dinamica indicilor clinico- biochimici a fost depistat că la copii cu starea medie de intoxicare indicii biochimici rămîneau în limitele normei fiziologice pe tot parcursul supravegherii.
După 36-40 ore din momentul intoxicării au fost depistate diferenţă veridice în grupul cu starea grav medie şi gravă după aşa indici cum ar fi ALAT, ASAT, ureia şi indexului protrombinic. Începînd cu ziua a 3 din momentul intoxicării au fost fixate diferenţe veridice de schimbare a ALAT, ASAT, Bi, indexului protrombinic, holesterinei, β-lipoproteidelor, ureei, cortizolului, în grupurile de pacienţ cu starea grav medie, gravă şi extrem de gravă.
În legătura cu aceasta este evident că estimaţia corectă a stării funcţionale al indicilor
clinico-biochimici determină diagnostica diferenţială a stării de intoxicaţie, de care depinde tactica
tratamentului şi volumul metodelor conservative şi metodelor chirurgicale active de detoxicare.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: