|
StatutTeza a fost susţinută pe 18 martie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2016 Autoreferat![]() TezaCZU 903/904(478+498)(043.2)
|
Structura tezei:introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 246 titluri, 146 pagini text de bază, abrevieri, anexe, inclusiv material ilustrativ cu hărţi, figuri şi tabele. Rezultatele obţinute: sunt publicate în 25 lucrări ştiinţifice, din care una monografică.
Domeniul de studiu: arheologie preistorică, istorie antică. Scopul tezei constă în cercetarea aprofundată a culturii geţilor din spaţiul dintre Nistru şi Prut. Obiectivele tezei se axează pe: 1) analiza cercetărilor de teren şi istoriografia problemei; 2) evidenţierea zonelor locuite de geţi în limitele spaţiului; 3) evaluarea surselor arheologice, inclusiv a celor numismatice; 4) analiza pieselor arheologice descoperite în situri; 5) stabilirea cronologiei relative şi absolute a culturii geţilor din spaţiul pruto-nistrean.
Metodologia: în lucrare sunt utilizate metodele cartografică, statistică, tipologică, analogică.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Una din cele mai importante contribuţii ale lucrării constă în analiza aprofundată a culturii getice în spaţiul limitat la silvostepa Nistru-Prut, care este periferia nord-estică a vastului areal carpato-balcanic. Acest lucru scoate în evidenţă multe aspecte ale vieţii sociale şi economice, poate chiar politice, ce nu pot fi surprinse pe fundalul nivelator al cercetării arealului în întregime.
Importanţa teoretică a lucrării constă în valorificarea temei în profunzime, privind diversele aspecte ale culturii materiale. Rezultatele obţinute pot constitui un model de analiză a vestigiilor getice din alte zone ale arealului, după care poate fi iniţiată o investigaţie de ansamblu asupra fenomenului culturii getice la sud şi nord de Dunăre.
În urma cercetării au fost aduse contribuţii la soluţionarea problemei ştiinţifice importante privind cronologia culturii getice de la periferia nord-estică a arealului. Ca rezultat au fost delimitate patru blocuri de piese cu calităţi de repere cronologice, fapt care marchează existenţa sigură a culturii getice în acest spaţiu pe parcursul a circa două secole.
Valoarea aplicativă: lucrarea va prezenta un interes aparte pentru cercetătorii care se ocupă de cultura geţilor din orice zonă a arealului, precum şi a celor interesaţi de culturile arheologice sincrone – a sciţilor şi a celţilor. Acest studiu poate fi folosit şi ca un instrument de iniţiere a studenţilor instituţiilor superioare de învăţământ de la specializările Arheologie şi Istorie Antică în problematica evoluţiei triburilor trace în sud-estul Europei.
Implementarea rezultatelor obţinute: Ideile şi rezultatele principale ale cercetării au fost
reflectate în 25 lucrări ştiinţifice, inclusiv una monografică, publicate în ţară şi peste hotare.
Unele subiecte au fost prezentate în cadrul şedinţelor la 12 conferinţe naţionale şi internaţionale.