|
StatutTeza a fost susţinută pe 14 octombrie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005 Autoreferat![]() |
Lucrarea reprezintă o investigaţie sociologică complexă interdisciplinară. Baza teoretică are drept suport rezultatele ştiinţifice în domeniu din republică şi de peste hotare. Drept bază empirică au servit rezultatele studiilor sociologice realizate în republică la nivel local, regional, republican, cu implicarea nemijlocită a autorului. Participarea în calitate de sociolog atât în cadrul studiilor realizate de SISI „Opinia”, cât şi în cadrul altor studii sociologice i-au asigurat autorului experienţa şi suportul empiric necesar pentru realizarea unui studiu interdisciplinar în dinamică.
În Introducere se fundamentează actualitatea temei şi se formulează problema cercetării, se estimează gradul de investigare a problemei, se precizează scopul şi sarcinile lucrării, se argumentează inovaţia ştiinţifică şi importanţa teoretică şi practică a cercetării, se expun aprobările rezultatelor cercetării la forurile ştiinţifice naţionale şi internaţionale, structura şi volumul tezei; cuvintele –cheie.
În Capitolul I Conceptualizarea sociologică a formării responsabilităţii ecologice în contextul dezvoltării durabile sunt expuse valenţele teoretico-metodologice ale optimizării relaţiei „natură-societate-om”, sunt studiate contradicţiile dintre dezvoltarea umană şi necesitatea implementării principiilor dezvoltării durabile, este elaborat modelul sociologic de studiere a dinamicii percepţiei problemelor ecosocioumane şi a tipologiei atitudinii segmentelor sociale faţă de problemele ecologice.
În Capitolul II Edificarea societăţii durabile prin eficientizarea politicii forestiere este realizată sinteza practicilor social-ecologice de conservare a solului şi dezvoltare durabilă a pădurilor în Bulgaria, România şi Republica Moldova, ţări din spaţiu postsocialist, care actualmente depun eforturi considerabile de a adera la spaţiul unic al Comunităţii Europene. Este evaluat impactul social al conservării solului prin împădurire în Republica Moldova. În Capitolul III Particularităţi regionale privind impactul factorilor de mediu asupra perspectivei dezvoltării durabile este prezentată sinteza analitică a studiilor sociologice, realizate în republică la nivel local, regional şi naţional. În contextul analizei date este examinată problema aprovizionării şi îmbunătăţirii calităţii apei potabile în mediul rural. În percepţia populaţiei din bazinul afluentului Lăpuşniţa este studiată starea factorilor de mediu şi perspectivele dezvoltării durabile a acestei regiuni a republicii. Este analizat la nivel local specificul problemelor ecologice în mediul urban (municipiul Ungheni) şi mediul rural (comuna Tochile-Răducani).
În Capitolul IV Factori determinanţi ai responsabilităţii ecologice şi durabilităţii sociumului sunt supuse analizei mecanismele eficientizării participării publicului la implementarea politicilor de mediu; rolul şi locul sectorului asociativ de mediu în procesul de conştientizare ecologică a populaţiei; oportunităţile presei scrise şi audiovizuale în formarea opiniei şi atitudinii responsabile pentru mediul natural.
În Capitolul V Optimizarea modelelor de formare a responsabilităţii ecologice accentele investigative sunt puse pe intensificarea rolului valorilor etice în procesul de formare a responsabilităţii ecologice; este analizată contribuţia ştiinţelor socio-umanistice în investigarea problematicii ecologice; sunt expuse viziunile privind perfecţionarea cadrului legislativ şi a politicilor de mediu.
În baza analizei teoretico-empirice sunt trase concluzii şi elaborate recomandări pentru gestionarea statală la nivel legislativ, executiv, administrativ, instructiv şi educaţional, informativ.