|
StatutTeza a fost susţinută pe 21 septembrie 2004 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 decembrie 2004 Autoreferat![]() |
Obiectul de cercetare îl constituie sinteza dintre democraţie şi sectorul asociativ. Democraţia este concepută ca raport echilibrat între stat - economia de piaţă – societate civilă, aceasta determinând caracterul complex al cercetării. Sectorul asociativ este tratat ca fundament economic al societăţii democratice.
Sarcinile cercetării s-au axat pe trecerea de la conceperea politică a democraţiei la conceperea ei economico-politică; cercetarea dihotomiei „democraţie-economie” prin analiza critică a viziunilor alternative; găsirea curentului de gândire economică a cărei problematică centrală ar fi axată pe practici economice de caracter democratic; analiza sectorului asociativ prin prisma naturii şi evoluţiei lui; evidenţierea problemelor cu care se confruntă democratizarea în sfera politică, civică şi economică în Republica Moldova; determinarea problemelor şi direcţiilor de dezvoltare a sectorului asociativ naţional.
Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea metodei inter-disciplinare în cazul interpretării democraţiei în aspect economic, politic şi civic; metodei logicii formale şi cea dialectică cu instrumentarul corespunzător: abstracţia ştiinţifică, analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, analogia, cercetarea de la simplu la compus, de la istoric la logic, de la modificări cantitative la schimbări calitative; un rol important în cercetare îl deţine procedeul comparaţiei.
Noutatea ştiinţifică a tezei constă în abordarea complexă şi sistemică a democraţiei, care a permis definirea ei economico-politică; identificarea curentului democratic distinct de gândire economică – „economie socială ”, considerat izvor teoretic al practicilor asociaţioniste; specificarea naturii mixte a întreprinderilor sociale şi a formelor instituţionale concrete ale întreprinderilor sociale (cooperative, asociaţii şi societăţi mutuale); argumentarea locului sectorului asociativ în spaţiul economic prin analiza abordărilor teoretice alternative; analiza rolului sectorului asociativ în ţările dezvoltate şi evidenţierea problemelor cu care el se confruntă şi a noilor tendinţe în dezvoltarea lui; cercetarea coerenţei aprecierilor organismelor internaţionale privind gradul de democraţie politică, civică şi economică în Republica Moldova prin analiza puterii legislative, executive, judiciare şi mediatice în republică; evidenţierea tendinţelor de formare a societăţii civile în republică şi delimitarea direcţiilor de perfecţionare a cadrului legislativ autohton ce ţine de sectorul asociativ.
Concluziile şi recomandările rezultate din analiza sectorului asociativ naţional pot fi parţial
utilizate pentru perfecţionarea Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei, cât şi a
Strategiei de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare în Republica Moldova.