|
StatutTeza a fost susţinută pe 1 iulie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 septembrie 2005 Autoreferat![]() |
În lucrare se cercetează problema contravenţiilor săvârşite de minori, care în ultimul timp a căpătat proporţii foarte mari în legătură cu lipsa unei economii de piaţă eficiente, echilibrate şi creşterea nivelului scăzut de trai al unor pături defavorabile ale populaţiei. În primul capitol se definesc noţiunile şi trăsăturile răspunderii administrative şi a răspunderii contravenţionale ca forme ale răspunderii juridice, se caracterizează starea de minorat cu particularităţile ei biologice şi psihofizice, personalitatea contravenientului minor. Un loc aparte este rezervat cercetării stării de minorat, reflectată în plan juridic: limita de vârstă de la care minorii au răspundere juridică pentru faptele lor, natura regimului sancţionator şi alte aspecte. Pe larg sunt cercetate cauzele şi condiţiile ce contribuie la săvârşirea contravenţiilor de către minori: deficitul de maturitate socială, conflictul din familie, lipsa de grijă şi atenţie din partea părinţilor, abandonul şcolii, condiţiile materiale grele, influenţa unor maturi care au deja antecedente penale, influenţa străzii, mediului ambiant nociv, lăsarea copiilor de către unii părinţi, plecaţi peste hotare, spre îngrijire unor bătrâni neputincioşi, utilizarea alcoolului şi a drogurilor, lipsa unei strânse colaborări între şcoală – familie - societate şi multe alte cauze.
Un capitol aparte este consacrat răspunderii contravenţionale a minorului contravenient, unde se cercetează problemele legate de minor ca subiect de drept în legislaţia administrativă a Republicii Moldova. În această ordine de idei se analizează izvoarele de drept, principiile judiciare aplicate în practica judiciară privind cazurile cu minorii. Se accentuează că perfecţionarea legislaţiei referitoare la minori reprezintă o cerinţă adresată nu numai organelor legislative, dar şi întregii societăţi. Se scoate în evidenţă starea de minorat în calitate de circumstanţă atenuată în reglementarea contravenţiilor săvârşite de minori şi se fundamentează necesitatea adoptării unui regim sancţionator special pentru minori. În acest sens se fac propuneri de lege ferenda.
În lucrare îi este acordată o atenţie deosebită măsurilor educative de corectare a contravenienţilor. De asemenea se accentuează că împotriva contravenienţilor minori nu se poate lupta numai prin aplicarea sancţiunilor contravenţionale, acestei probleme nu i se poate căuta o rezolvare numai juridică. Un rol major în soluţionarea ei, îl au şi trebuie să-l aibă măsurile de profilaxie, cele educativ-preventive, controlul şi participarea societăţii la educarea tinerei generaţii. Se accentuează că măsurile educative au prioritate faţă de pedepse, acestea din urmă stabilindu-se numai în cazul în care măsurile educative se consideră a fi insuficiente pentru reeducarea minorilor contravenienţi. Se cercetează măsurile cu caracter educativ, prevăzute de CCA al Republicii Moldova, cum sunt: avertismentul; încredinţarea minorului pentru supraveghere părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat; obligarea minorului să repare daunele cauzate, precum şi măsurile cu caracter educativ, prevăzute de Regulamentul privind comisiile pentru minori.
În cercetarea sistemului sancţiunilor aplicate minorilor contravenienţi din
diferite ţări, ce s-a efectuat în lucrare într-un paragraf aparte, se profilează tendinţa
de a-şi ispăşi pedeapsa prin repararea prejudiciilor şi munca neremunerată, depusă de
contravenient în folosul societăţii.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: