|
StatutTeza a fost susţinută pe 15 ianuarie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 21 aprilie 2005 Autoreferat![]() |
Lucrarea este dedicată unei dintre cele mai complexe probleme pe care o confruntă continentul european – crearea Comunităţilor Europene şi transformarea acestora în Uniune Europeană, incluzând majoritatea statelor. Ţinând cont de cele menţionate. Teza analizează tranziţia de la o integrare pură economică la una politică, incluzând politica monetară comună şi politica militară. Or de la începutul procesului de integrare există opinii şi teorii diferite asupra problemei. Federaliştii, funcţionaliştii şi neofuncţionaliştii au propus abordări diferite pentru eforturile comune.
Una din caracteristicile de bază ale dreptului Uniunii Europene ţine de delegarea funcţiilor suverane ale Statelor Membre către instituţiile comunitare, astfel UE obţinând o natură mai mult federalistă. Oricum, unul dintre principiile de bază ale dreptului Uniunii Europene este cel al subsidiarităţii.
Un alt principiu care guvernează dreptul Uniunii Europene este cel al efectului direct, doctrina căruia a fost desfăşurată primar de către Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), care a asumat în interpretarea Tratatelor, funcţii legislative.
Bazându-se pe principiul efectului direct, CEJ a dezvoltat doctrina supremaţiei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului naţional al Statelor Membre. Un rol important în acest sens este jucat de către Comisie, supranumită „motor al integrării” şi „gardian al Tratatelor”. În calitate de premise pentru supremaţia dreptului Uniunii Europene au fost identificate cadrul juridic şi instituţional.
Cert că poziţia Statelor Membre vizavi de limitarea funcţiilor suverane, efectul direct şi supremaţia dreptului Uniunii Europene a fost rezervată, fapt bazat pe regulile generale ale dreptului internaţional public, conform cărora este la discreţia statelor de a decide asupra măsurilor necesare pentru implementarea normei internaţionale.
Ambiţia Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană a fost clar stabilită ca obiectiv fundamental al politicii externe. Astfel că măsurile necesare se află în derulare. În pofida celor menţionate se impune îmbunătăţirea cadrului instituţional şi juridic, astfel că exigenţele aqcuis communautaire sunt întrunite.
În baza analizei efectuate au fost formulate recomandări vizavi de întreprinderea măsurilor
necesare la nivel de politică externă, politică interne ori având un caracter combinat.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: