|
StatutTeza a fost susţinută pe 2 iunie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005 Autoreferat![]() |
În teză sunt cercetate în ansamblu bazele teoretice, metodologice şi juridice ale victimologiei criminologice naţionale şi este elaborată concepţia privind prevenirea victimizării şi protecţia victimelor infracţiunilor. Este definită noţiunea victimologiei criminologice; analizate şi concretizate elementele componente ale obiectului şi sistemului acestei discipline; precizat statutul ştiinţific şi determinate interacţiunile obiectului şi sistemului victimologiei criminologice cu obiectele şi sistemele dreptului penal, dreptului procesual-penal, criminalisticii, sociologiei, psihologiei etc. Sunt clasificate şi analizate izvoarele victimologiei; este realizat un studiu sistematizat al procesului de dezvoltare a gîndirii victimologice într-o ramură ştiinţifică importantă a criminologiei; determinate problemele şi perspectivele dezvoltării victimologiei criminologice naţionale. Pentru prima dată a fost elaborată metodologia cercetării victimologice, fiind elucidate structura studiului teoretico-aplicativ în victimologie, programul, metodele şi tehnicile de cercetare, organizarea şi legătura investigaţiei cu activitatea practică. Sunt examinate şi concretizate noţiunile de victimă a infracţiunii, victimitate, victimizare, situaţie victimogenă, „vinovăţie” a victimei. Pentru prima dată au fost relevate legităţi şi particularităţi ale victimizării, stabilite zone ce diferă după nivelul victimizării şi estimată „cifra neagră” a criminalităţii în Republica Moldova. Este cercetat rolul victimei în mecanismul infracţiunii, fiind generalizate şi analizate rezultatele unor studii concrete realizate de autor. Sunt elaborate clasificări şi tipologii ale victimelor, situaţiilor victimogene, inclusiv caracteristice anumitor tipuri de infracţiuni. Au fost examinate bazele teoretice ale prevenirii victimologice a infracţiunilor şi precizate conceptul, sistemul, obiectul, subiecţii, măsurile, formele, nivelurile, proprietăţile şi etapele de realizare a acestui tip de prevenire. Este elaborată, pentru prima dată, concepţia teoretică de prevenire victimologică a infracţiunilor de către organele afacerilor interne. A fost investigată concepţia justiţiei restaurative, fiind determinate avantajele implementării acesteia în ţara noastră; sunt stabilite particularităţile procedurii şi perspectivele medierii; au fost analizate instituţiile împăcării şi liberării de răspundere penală în legătură cu căinţa activă din Codul penal al Republicii Moldova ca modalităţi de realizare a concepţiei justiţiei restaurative; este studiată legislaţia naţională şi internaţională, precum şi practica altor state în domeniul protecţiei, resocializării şi despăgubirii victimelor.
Lucrarea conţine recomandări concrete privind aplicarea cunoştinţelor victimologice în activitatea
practică a organelor de drept, sfaturi adresate cetăţenilor referitoare la evitarea situaţiilor periculoase,
propuneri de legea ferenda. A fost elaborat proiectul Legii Republicii Moldova privind protecţia victimelor şi
prevenirea victimizării.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: