română | русский | english

Autor: Constantin Ciobanu Gradul: doctor habilitat în filologie Specialitatea:  10.01.01 - Literatura română Anul: 2005 Instituţia: Institutul Studiul Artelor al AŞM

Statut Teza a fost susţinută pe 18 noiembrie 2005 în CSS şi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2005 Autoreferat – 0.44 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza de doctor habilitat „Sursele literare ale programelor iconografice din pictura murală medievală moldavă” abordează problematica interpretării frescei medievale din perspectiva raportului: text scris – imagine pictată. Deşi acest principiu de bază al oricărei investigaţii cu caracter iconografic este demult cunoscut, o analiză textologică suficient de profundă a surselor literare bizantine şi slavone a programelor iconografice moldave de secol XV – XVI încă nu a fost realizată.

Scopul tezei ţine de stabilirea izvoarelor celor mai controversate (şi bogate în interpretări!) teme din pictura murală medievală a Moldovei. Aceste teme sunt: „Asediul Constantinopolului” din cadrul ciclului „Imnului Acatist” şi „Spusele” înţelepţilor antici din cadrul compoziţiei „Arborele lui Iesei” sau din decorul contraforturilor.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute constă în introducerea în circuitul ştiinţific a unor surse de ordin istoric, literar şi artistic, care, până în prezent, au rămas în afara sferei de interese a istoricilor artei medievale româneşti. Astfel de surse s-au dovedit a fi omilia bizantină din secolul IX „Hymnus Acathistus. De obsidione Constantinopolis”, redacţia “Troiţk” a povestirii lui Nestor Iskander dedicate cuceririi Tarigradului de către otomani, unele ilustraţii din volumele 2 Ostermann şi Şumilov a „Codicelui împărătesc ilustrat”, majoritatea manuscriselor greceşti şi slavone ce conţin culegeri de profeţii ale înţelepţilor antichităţii. Lărgirea bazei de izvoare nu epuizează, însă, noutatea cercetării. Noi sunt şi încercările de stabilire a existenţei unor surse literare sau artistice, astăzi dispărute, dar care pot fi (parţial!) reconstituite. Astfel de surse, după părerea subsemnatului, au fost: imaginea Asediului unei cetăţi ce a servit drept prototip ilustraţiei Asediul Smolenskului din volumul 2 Ostermann al Codicelui împărătesc ilustrat şi protograful comun slavon al spuselor înţelepţilor antici, – protograf, – care se reconstituie în baza textelor de pe filacterele filosofilor din frescele moldave şi a citatelor analoge din manuscrisul de la mănăstirea Kirilo-Belozersk, caligrafiat de fostul egumen al mănăstirii Guri Tuşin.

Un rol foarte important în realizarea tezei l-au jucat cercetările efectuate la mănăstirile şi bisericile din judeţul Suceava, de la Iaşi (mănăstirea Cetăţuia), de la Bucureşti (biserica „cu sfinţi”) şi de la Moscova (catedralele Adormirea Maicii Domnului şi Bunavestirea a Kremlinului, catedrala Smolensk a mănăstirii Novodevici ş. a .). În urma acestor cercetări au fost pentru prima dată lecturate o serie de „spuse” ale filosofilor antici, care anterior fie că au fost completamente ignorate, fie că au fost interpretate sau atribuite în mod eronat. Astfel, a fost descoperit faptul că profeţia de pe filacterul lui Plutarh din pictura exterioară a bisericii Sf. Gheorghe (Suceava) prezintă un fragment din celebra „mărturie” referitoare la Hristos din „Antichităţile iudaice” a lui Iosif Flaviu. La aceeaşi biserică a mai fost identificată şi citită inscripţia slavonă de pe filacterul „Elinului Zmovagl”. Autorul şi-a permis să emită şi câteva ipoteze în ceea ce priveşte identificarea unor nume „exotice” de filosofi antici din pictura parietală medievală moldavă şi bulgară. În majoritatea cazurilor, identificările propuse de subsemnat infirmă opiniile expuse anterior de slavistul Grigore Nandriş.

Originalitatea demersului ţine şi de interpretarea caracterului mărturiilor literare medievale. S-a dovedit că unele din aceste mărturii au un caracter profetic bine pronunţat. Astfel, finalul redacţiei Troiţk a povestirii „Despre luarea Ţarigradului”, atribuită enigmaticului Nestor Iskander, include „profeţia” lui Pseudo-Daniel (legată de eliberarea Constantinopolului). Or, anume această povestire, împreună cu textul omiliei „Hymnus Acathistus. De obsidione Constantinopolis”, inclusă în Triod, au stat la baza constituirii iconografiei imaginii „Asediul Constantinopolului” din pictura exterioară moldavă. Cât priveşte elementul profetic, prezent în „spusele” scriitorilor şi filosofilor antici, el are o istorie milenară şi descinde încă din sursele literare ale Antichităţii târzii şi ale Imperiului Bizantin timpuriu. Aceste constatări, la care s-a ajuns în urma studiului amănunţit al izvoarelor medievale, au permis explicarea motivelor includerii imaginii Asediul Constantinopolului şi a spuselor înţelepţilor antici în cadrul programelor iconografice a ctitoriilor rareşiene.

În legătură cu recentele dezveliri ale picturii iniţiale din spaţiul altarului bisericii Sf. Nicolae a mănăstirii Probota, una din anexele tezei este consacrată elucidării surselor imaginii extrem de rare a lui Iisus Hristos cu mâinile retezate, ţinut în braţe de Sf. Ioan Gură de Aur. În altă anexă este abordată problema analogiilor de ordin interpretativ, existente între pseudo-inscripţiile din pictura medievală moldavă şi stilul literar al împletiturii de cuvinte, devenit popular după reforma scrierii slavone iniţiate de patriarhul Eftimie al Târnovei şi de elevii lui (Konstantin Kostenečki ş. a .).

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Andrei Eşanu
  doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Istorie
• Ioan Opriş
  doctor în istoria artelor, profesor universitar, Muzeul Naţional de Istorie al României, Bucureşti (România)
• Tereza Sinigalia
  doctor în istoria artelor, profesor universitar, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Bucureşti (România)

 Teze

[...] Acte Normative