|
StatutTeza a fost susţinută pe 13 decembrie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 februarie 2006 Autoreferat![]() |
În literatura de specialitate există date controversate privind profilaxia şi tratamentul endometritei post-partum. Unii cercetători recomandă în acest scop respectarea unui anumit regim curativ-medicamentos (antibiotice, sulfanilamide, antiseptice etc.) sub protecţia aplicaţiilor locale de antiseptice şi fizioterapie. Alţii sunt adepţii metodelor netradiţionale cu evitarea antibioticelor din considerente că cerinţele de bază faţă de preparatele administrate în perioada de lăuzie sunt: eficienţă majoră, acţiune complexă, reacţii adverse minime din partea mamei şi fătului, evitarea surmenajului medicamentos.
Studiind particularităţile contemporane ale evoluţiei complicaţiilor, am elaborat o metodă nouă de profilaxie şi tratament al endometritei puerperale prin detoxicare electrochimică locală şi imunomodulare cu acţiune etiopatogenetică complexă.
Esenţa metodei este următoarea: în a 2-a şi a 3-a zi post-partum se efectuează lavajul cavităţii uterine cu soluţie de hipoclorit de sodiu în volum de 400–500 ml şi concentraţia de 600–700 mol/l, răcită la temperatura de 4–50C. Concomitent se administrează câte 1,0 ml soluţie de 0,005% imunofan intramuscular o dată pe zi din prima zi de lăuzie timp de 5 zile.
Eficacitatea metodei propuse aplicate lăuzelor cu risc puerperal sporit a fost demonstrată prin involuţia evidentă a uterului în 97,44% cazuri către a 4-5-a zi post-partum şi aspect ecografic perfect a cavităţii uterine. Analiza rezultatelor clinico-paraclinice a demonstrat eficienţa înaltă a metodei propuse. Evaluarea indicilor imunităţii locale şi celei sistemice a relevat că metoda propusă acţionează preponderent asupra imunităţii locale prin activarea marcată a sistemului fagocitar şi stimularea producţiei de celule plasmatice, care a permis creşterea de 3 ori a IgAs.
Eficacitatea detoxicării electrochimice locale şi a imunomodulării s-a confirmat şi prin micşorarea de 2,3 ori a gradului de colonizare a căilor genitale cu microorganisme patogene şi condiţionat-patogene, fapt care a contribuit la restabilirea microbiocenozei vaginului şi la refacerea timpurie a ecosistemului imun local la aceste lăuze. Activitatea sporită a sistemului fagocitar a indus eliminarea infecţiei virale intracelulare.
Studiul corelativ al proceselor reparative la nivel endometrial a demonstrat eficienţa net
sporită a metodei propuse comparativ cu metoda tradiţională. Astfel, s-a relevat regenerarea
timpurie a endometriului prin migrarea marcată a limfoblaştilor tineri şi a celulelor fagocitare la
nivel endometrial. Metoda nu are reacţii adverse, este eficientă, simplă în utilizare şi poate fi
aplicată la orice nivel de asistenţă perinatală.