Structura şi funcţionarea comunităţilor de zooplancton în ecosistemele acvatice din bazinul hidrografic al fluviului Nistru
|
StatutTeza a fost susţinută pe 16 decembrie 2005 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 februarie 2006 Autoreferat – 0.31 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
ecosistem acvatic, comunitate zooplanctonică, succesiune, diversitate taxonomică, parametri structural-funcţionali, saprobitate, indici sinecologici, ecomonitoringAdnotare
În prezenta lucrare sunt generalizate rezultatele cercetărilor multianuale asupra comunităţilor zooplanctonice din ecosistemele acvatice ale bazinului hidrografic al fluviului Nistru – Nistrul medial şi inferior, lacul de acumulare Dubăsari şi lacul de acumulare refrigerent Cuciurgan.
Pentru ultimele cinci decenii au fost analizate succesiunile parametrilor calitativi şi cantitativi ai comunităţilor zooplanctonice – diversitatea taxonomică, complexul dominant, efectivul numeric şi biomasa, sub influenţa impactului antropic. Sunt indicaţi principalii factori de mediu, care au implicat scăderea considerabilă a componenţei calitative şi cantitative a comunităţii în cauză. Au fost evaluaţi parametrii producţionali-destrucţionali ai principalelor grupe de zooplancton.
În baza indicelui de saprobitate (după Rotschein) au fost obţinute unele date noi în ceea ce priveşte gradul de poluare organică a ecosistemelor cercetate. A fost urmărită dinamica diversităţii zooplanctonului (după Shannon) în ecosistemele acvatice de diferit tip, revelându-se principalii factori, care influenţează valorile acestui parametru. A fost analizată oportunitatea folosirii indicelui Shannon, calculat în baza parametrilor cantitativi ai zooplanctonului în vederea indicării statutului saprobic al ecosistemelor acvatice.
S-a studiat impactul factorilor hidrochimici, precum conţinutul materiei minerale şi substanţei organice solvite, concentraţia ionilor NH4+ şi NO2-, asupra zooplanctonului nistrean.
A fost apreciată influenţa complexului de microelemente (Mn, Zn, Cu, Co, Mo, Ni) asupra producţiei comunităţii zooplanctonice în heleştee. S-au calculat coeficienţii bioacumulării microelementelor nominalizate de către cladocerul Daphnia magna.
În baza tehnologiilor informaţionale moderne a fost elaborat un program original pe calculator, care permite efectuarea operaţiunilor standard cu bazele de date şi calcularea unor indici aut- şi sinecologici.
Cuprins
CAPITOLUL 1. Impactul factorilor ecologici asupra structurii calitative şi cantitative a zooplanctonului dulcicol (sinteza bibliografică a realizărilor ştiinţifice)
CAPITOLUL 2. Condiţiile de existenţă a zooplanctonului în bazinul hidrografic al fluviului nistru
- 2.1. Caracteristica fizico-geografică a obiectivelor acvatice cercetate
- 2.2. Regimul hidrologic şi hidrochimic
- 2.3. Condiţiile biotice
CAPITOLUL 3. Materiale şi metode de cercetare
CAPITOLUL 4. Analiza zoogeografică şi ecologo-faunistică a comunităţilor zooplanctonice
CAPITOLUL 5. Succesiunile multianuale ale structurii şi abundenţei zooplanctonului
- 5.1. Nistrul medial
- 5.2. Lacul de acumulare Dubăsari
- 5.3. Nistrul inferior
- 5.4. Lacul de acumulare refrigerent Cuciurgan
CAPITOLUL 6. Aspectele funcţionării zooplanctonului
- 6.1. Parametrii producţional-destrucţionali ai zooplanctonului în ecosistemele fluviale şi lacustre
- 6.2. Efectul poluării organice asupra structurii comunităţilor zooplanctonice
- 6.3. Cuantificarea diversităţii comunităţilor zooplanctonice din ecosistemele bazinului hidrografic al fluviului Nistru
- 6.4. Conexiunea între conţinutul ionilor azotului, materia organică, materia minerală şi parametrii cantitativi ai zooplanctonului
- 6.5. Acţiunea microelementelor asupra zooplanctonului
Referenţi Oficiali
- Veaceslav Purcic
doctor, conferenţiar universitar - Ionel Miron
doctor inginer, profesor universitar, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, România
Teze
Acte Normative
