Influenţa substanţelor nutritive şi toxice asupra speciilor dominante de hidrobionţi în râul Prut
|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 ianuarie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 februarie 2006 Autoreferat – 0.44 Mb / în românăTezaCZU 574.5:577.118 (478.9)
|
Cuvinte Cheie
ecosisteme acvatice, substanţe nutritive şi toxice, microelemente, metale, ioni principali, hidrobionţi, alge monocelulare, macrofite, nevertebrate bentonice, moluşte organisme-monitoare, monitoringAdnotare
În lucrarea de faţă sunt prezentate principalele rezultate privind influenţa substanţelor nutritive şi toxice asupra dezvoltării grupurilor dominante de hidrobionţi şi a proceselor producţie/destrucţie în lacul de acumulare Costeşti-Stânca şi r. Prut în condiţii naturale, cît şi experimentale. Cercetările date au demonstrat că, în majoritatea cazurilor, dinamica elementelor nutritive (compuşii azotului şi fosforului mineral) şi cea a microelementelor (cupru, zinc, plumb, nichel) a fost favorabilă atât proceselor producţional-destrucţionale, cît şi dezvoltării algelor monocelulare, plantelor superiore acvatice şi proceselor metabolice ale nevertebratelor bentonice (moluşte), iar conţinutul sporit de substanţe în suspensie şi metale în apele r. Prut (sectorul inferior) influenţează negativ dezvoltarea hidrobionţilor (fito- şi zooplancton).
Cercetările privind intensitatea impactului conţinutului substanţelor cercetate în apă asupra proceselor de filtrare, respiraţie şi acumulare la moluşte au permis determinarea dependenţei funcţionării plantelor superioare acvatice şi nevertebratelor bentonice de conţinutul substanţelor nutritive şi toxice în apă. S-au identificat concentraţiile optime şi cele toxice pentru procesele metabolice ale acestor hidrobionţi în condiţiile r.Prut şi lacului de acumulare Costeşti-Stânca cît şi date unele recomandări privind utilizarea acestora în biomonitoring. Conform valorilor medii de acumulare, a fost posibilă aprecierea rolulului populaţiilor de moluşte Dreissena polymorpha şi Unio pictorum în migraţia biogenă a microelementelor în rîul Prut şi lacul de acumulare Costeşti-Stînca. Rezultatele obţinute au demonstrat rolul important al plantelor şi animalelor acvatice în migraţia biogenă a elementelor chimice şi procesle de autoepurare a ecosistemelor acvatice.
Cuprins
CAPITOLUL II. Caracteristica fizico-geografică şi hidrobiologică a râului Prut
CAPITOLUL III. Materiale şi metode de cercetare
CAPITOLUL IV. Dinamica substanţelor nutritive şi toxice în ecosistemele r.Prut şi calitatea apei conform indicilor hidrochimici
CAPITOLUL V. Influenţa substanţelor nutritive şi toxice asupra hidrobionţilor şi calităţii apei
- 5.1. Dezvoltarea algelor monocelulare sub influenţa compuşilor azotului şi fosforului
- 5.2. Dependenţa valorilor producţiei primare a fitoplanctonului şi destrucţiei materiei organice de componenţa chimică a apei
- 5.3. Relaţia substanţe nutritive – macrofite – calitatea apei
- 5.4. Intensitatea de filtrare a moluştelor bivalve ca indice integral al calităţii apei
CAPITOLUL VI. Acumularea elementelor nutritive şi toxice în speciile dominante de hidrobionţi şi rolul acestora în migraţia biogenă a substanţelor chimice
- 6.1. Substanţele biogene şi microelementele în plantele superioare acvatice
- 6.2. Fosforul şi microelementele în moluştele din lacul de acumulare Costeşti-Stânca şi r.Prut
- 6.3 Acumularea şi distribuţia microelementelor în organele şi ţesuturile somnului europeanC
Referenţi Oficiali
- Vasile Şalaru
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Veaceslav Purcic
doctor, conferenţiar universitar
Teze
Acte Normative
