|
StatutTeza a fost susţinută pe 31 martie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006 Autoreferat![]() TezaCZU 347 (043.2)
|
Studiul „Gajul ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor” urmăreşte scopul de a cerceta reglementarea gajului bunurilor mobile prin prisma legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova. Specificul tezei constă în faptul că pentru prima dată în doctrina autohtonă gajul este analizat aparte de ipotecă, ele fiind privite ca două garanţii reale distincte, chiar dacă li se aplică uneori aceleaşi reglementări legale. Pentru a cerceta sub toate aspectele grevarea cu gaj a bunurilor mobile, lucrarea a fost structurată în trei capitole.
În Capitolul I se defineşte gajul ca garanţie reală asupra bunurilor mobile, caracterele lui juridice, tipurile gajului (ce sau fără deposedare). Atenţie deosebită atrage subiectul privind natura juridică a gajului, care în literatura de specialitate este considerat unul dintre cel mai controversat. Analiza doctrinei şi legislaţiei în vigoare a permis autoarei să adere la opinia că gajul este drept real.
În capitolul II sunt analizate temeiurile de apariţie a gajului. Contractul este principalul temei de apariţie a gajului. În acest context sunt analizate condiţiile de fond şi de formă ale acestuia. Constituirea gajului în baza legii este mai puţin răspîndită. Cu toate acestea legislaţia în vigoare reglementează temeiurile de apariţie a gajului legal, analiza detaliată a cărora se conţine în prezenta lucrare. Un loc deosebit în acest capitol revine paragrafului doi în care se analizează specificul gajării celor mai importante categorii de bunuri mobile.
În Capitolul III sunt analizate efectele gajului. Materia dată este abordată sub următoarele aspecte: a) efectele gajului între părţi, b) efectele gajului faţă de terţi, c) exercitarea dreptului de gaj şi d) temeiurile de stingere a gajului. Gajul fie convenţional sau legal, cu sau fără deposedare, generează pentru creditorul gajist şi creditorul gajsit drepturi şi obligaţii. Gajul, ca drept real, creează efecte juridice şi faţă de persoanele terţi. Ele suportă consecinţele exercitării de către creditorul gajsit a dreptului de gaj, dacă dobîndesc bunul gajat.
În cazul nexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiei garantate, creditorul gajist exercită dreptul de gaj prin: luarea în posesiune a bunului gajat cu scopul administrării, vînzarea de sine stătătoare sau sub controlul instanţei de judecată. Toate aceste procedee au constituit obiectul de cercetare, fiind reflectată şi practica examinării litigiilor în instanţă de judecată.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: