română | русский | english

Autor: Natalia Rotaru Gradul: doctor habilitat în medicină Specialitatea:  14.00.19 - Imagistică medicală Anul: 2006 Consultanţi ştiinţifici: Andrei Roşca doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic Vasile Jovmir doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 7 aprilie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006 Autoreferat – 0.69 Mb / în română Teza CZU 618.19-006-07 R82 4.78 Mb / în română 192 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Scopul investigaţiei - evaluarea posibilităţilor metodelor imagistice în diagnosticul complex şi în aprecierea gradului de extindere locală a cancerului mamar pentru determinarea conduitei de tratament eficient.

Obiectivele investigaţiei: 1.Determinarea localizării, a dimensiunilor şi a multicentricităţii afectării neoplazice prin aplicarea IRM bilaterale a glandelor mamare. 2.Studierea morfologică şi dinamică a formaţiunilor tumorale mamare unifocale şi multifocale prin aplicarea diverselor tehnici ale IRM în scopul estimării caracteristicilor tisulare mamare. 3.Evaluarea caracteristicelor masei tumorale reziduale în timpul aplicării tratamentului chimioterapic la pacientele cu carcinom inflamator. 4.Evidenţierea semiologiei imagistice ale recidivelor cancerului glandei mamare prin mamografie, ecografie şi IRM. 5.Elaborarea criteriilor discriminante, care ar permite identificarea ganglionilor limfatici metastatici prin IRM. 6.Cercetarea comparativă a diferitor grupe de substanţe contrastante, utilizate în limfografia prin rezonanţa magnetică „în vivo” şi „ex-vivo”. 7.Studierea comparativă a metodelor de diagnostic al CGM şi elaborarea algoritmului de diagnostic imagistic al CGM pentru aplicarea eficientă a conduitei terapeutice.

Pentru realizarea scopului şi a obiectivelor investigaţiei am examinat şi selectat riguros 395 de paciente, inclusiv 53 de paciente cu tumori benigne, 231 de paciente cu cancer mamar, 37 de paciente cu recidive locale de CGM, 54 de paciente fără recidive locale după un tratament chirurgical cu păstrare de organ şi 20 de paciente la care patologia mamară nu s-a depistat.

Pacientele cu cancer mamar au repartizate, conform stadiului TNM în modul următor: Tis – 30 de paciente, T1 – 136 de paciente, T2 – 84 de paciente, T3 – 42 de paciente, T4d - 30 de paciente şi No – 170 de paciente, N1 – 152 de paciente.

Rezultatele evaluării clinice, mamagrafice, ecografice şi prin IRM ale tumorii au fost confruntate în toate cazurile cu cele histologice. Studierea ganglionilor limfatici extirpaţi a fost efectuată imediat după intervenţie. Studiul prin IRM al piesei operatorii, în special, a ganglionului limfatic, ne-a permis: elaborarea topografiei optimale (prin utilizarea punctelor de reper), determinarea numărului ganglionilor limfatici afectaţi malign, caracterizarea de bază a T1 şi T2, efectuarea unui studiu suplimentar morfologic prin utilizarea IRM de înaltă rezoluţie, analizarea morfologică imagistică vizând starea contururilor şi dimensiunile ganglionilor, evidenţiind şi estimând hilul ganglionar, analizarea dinamică în combinaţie cu cea morfologică, depistând prezenţa ganglionilor limfatici invadaţi şi determinând criteriile discriminante de malignitate ale acestora.

Prin intermediul IRM am studiat 166 de ganglioni axilari, iar prin intermediul metodei morfopatologice - 171 ganglioni, utilizând în 86 de cazuri substanţa de contrast Gadoliniumul iar 80 de ganglioni – substanţa de contrast Sineremul. Studiul morfopatologic a fost orientat, în special, la studierea numărului şi la analizarea morfologică a ganglionilor axilari, în vederea determinării stadializării TNM.

Studierea simultană a glandei mamare şi a crestei axilare ne-a permis reducerea de două ori a duratei examinării, iar aplicarea secvenţelor de înaltă rezoluţie şi a substanţei de contrast superparamagnetice - evidenţierea micrometastazelor în faza preoperatorie. Sensibilitatea metodei, în studiul nostru, a constituit la administrarea Sinerem-ului 95,6% şi specificitatea 92%, iar la injectarea Gadoliniumului sensibilitatea - 85% şi specifictatea – 78,2%.

Drept semne disciminante în favoarea malignităţii, în opinia noastră, pot servi : prezenţa fenomenului „de platou”, prezenţa fenomenului „wash out”, efectul „blooming”, captarea inomogenă a substanţei de contrast, captarea centripetală a substanţei de contrast, ridicarea intensităţii maxime de peste 130%.

Utilizarea substanţelor de contrast paramagnetice în aprecierea corectă a dimensiunilor masei reziduale după chimioterapia aplicată preoperator permite IRM să depăşească posibilităţile metodelor clinice şi a imagisticii convenţionale. Studierea cineticii ridicării intensităţii semnalului tumorii reziduale cu ajutorul curbelor cinetice în funcţie de timp şi procentul maxim al intensităţii semnalului ne-au sugerat date importante în aprecierea eficacităţii tratamentului.

Combinaţia mamografia + IRM în stabilirea diagnosticului de cancer mamar a avut o eficacitate de 94,1%, în timp ce eficacitatea folosirii separate a fiecărei metode a fost respectiv de 77,1 % şi 79,5%,. Aplicarea ecografiei + IRM a înregistrat o eficacitate de 95,7%, iar a mamografiei + ecografiei – de 93,2%. Cea mai eficientă combinare a constituit-o mamografia+ecografia+IRM, care a avut o eficacitate de 97% (sensibilitatea = 99,4%, specificitatea = 95,3%, VPP fiind de 93,9% şi VPN – de 99,6%). Posibilităţile unei astfel de combinări permite utilizarea ei în programul de screening, aplicând principiul de la simplu la compus.

În concluzie menţionăm că performanţa metodelor imagisticii medicale şi cunoaşterea aprofundată a semiologiei ne oferă posibilitatea evaluării semnelor precoce ale cancerului glandei mamare. Confirmarea imagistică sporeşte procentul stabilirii diagnosticului corect şi are o importanţă primordială în alegerea tacticii de tratament şi de supraveghere a pacientelor cu cancer mamar.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Petru Pihut
  doctor habilitat
• Andrei Bondari
  doctor în medicină, profesor universitar, UMF Craiova, România
• Mihai-Romeo Găleşanu
  doctor în medicină, profesor consultant, UMF Iaşi, România

 Teze

[...] Acte Normative