CNAA Comisia de atestare Comisia de acreditare Comisiile de experţi Dispoziţii, instrucţiuni Acte normative

PREGĂTIREA CADRELOR Nomenclator Instituţii Consilii Seminare Teze

POTENŢIALUL ŞTIINŢIFIC Conducători de doctorat Deţinători de grad Doctoranzi Postdoctoranzi

 română | русский | english

Autor: Andrei Nicic Gradul: doctor în istorie Specialitatea:  07.00.06 - Arheologie Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Ion Niculiţă doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 14 aprilie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006 Autoreferat – 0.32 Mb / în română Teza CZU 902.01 (043.2) 16.00 Mb / în română 379 pagini

Cuvinte Cheie

cadrul geografic, habitat, necropole, topografia, cartografierea, gropi cu schelet, grup cultural, ceramică incizată, orizont „cu ceramică incizată”, cronologie, spaţiul nord-vest Pontic, zonă culturalgeografică, Dunărea de Jos, bazinul Nistrului Mijlociu, regiunea superioară a Bugului de Sud, Niprul Inferior (de Jos), „perioada de tranziţie”, elementul bronzului final (tardiv), decor, ornament, bronz, fier, rit şi ritual funerar

Adnotare

Lucrarea este consacrată studierii unei perioade de timp cuprinsă între sfârşitul epocii bronzului şi începutul primei epoci a fierului în spaţiul nord-vest Pontic. În acest context sunt cercetate un şir de manifestări culturale cunoscute în literatura de specialitate ca grupurile Tămăoani, Babadag I, Holercani şi Balta. Studiul a fost bazat pe cercetări efectuate la un număr considerabil de monumente, multe din care au fost deja analizate în mai multe publicaţii. S-au utilizat materiale inedite, studiate de noi din rapoarte de săpătură şi colecţii muzeale. Analiza sortimentului ceramic din cadrul faciesurilor culturale „cu ceramică incizată” de tip Babadag I–Tămăoani–Holercani–Balta contribuie substanţial la elucidarea unui şir de aspecte legate de originea şi evoluţia perioadei cuprinse între sfâtşitul bronzului final şi începutul primei epoci a fierului din spaţiul nord-vest Pontic. Cartografierea recipientelor ceramice cu decor incizat, în cadrul monumentelor atribuite faciesurilor Babadag I–Tămăoani–Holercani–Balta şi a celor din cultura Belozerka, permite evidenţierea a trei zone de distribuire cultural-geografică a descoperirilor ceramice cu decor incizat:

• I zonă – Dunărea de Jos (Dobrogea, nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, inclusiv şi sudul Basarabiei);
• a II-a zonă – bazinul Nistrului Mijlociu-cursul superior al Bugului de Sud;
• a III-a zonă – bazinul Niprului Inferior;

O astfel de răspândire a recipientelor ceramice cu decor incizat ar putea fi determinată de activitatea unor „tradiţii” sau „centre olăreşti”, care au contribuit la răspândirea decorului incizat pe vasele faciesului Tudora din cadrul culturii Belozerka, localizate în nemijlocită apropiere pe malul stâng al Dunării de Jos şi în regiunea limanului Nistrean, ajungând chiar pe cursul inferior al râului Nipru. Faptul dat nu permite tratarea acestei categorii a decorului incizat ca criteriu definitoriu pentru deosebirea elementelor de tip Tămăoani–Babadag I şi Holercani–Balta de cele similare de tip Belozerka. Totodată unele elemente de tradiţie „Belozerka” se întâlnesc frecvent şi în mediul grupurilor de tip Tămăoani–Babadag I. Cartarea principalelor forme de vase în cadrul zonelor de răspândire a faciesurilor „cu ceramică incizată” indică existenţa mai multor particularităţi specifice zonale. Corelarea variantelor de decor în cadrul zonelor de distribuire cultural-geografică a descoperirilor „cu ceramică incizată” demonstrează că cele mai numeroase descoperiri ale decorului incizat sunt concentrate în zonă I – Dunărea de Jos, urmând zona a II-a – Nistrului Mijlociu, iar apoi şi a III-a – regiunea Niprului inferior, în care elementele decorului incizat se întâlnesc mai sporadic. Aceasta, probabil, ar putea indica că în procesul de geneză a hallstattului din spaţiul nord-vest Pontic centrul de greutate le revenea faciesurilor din regiunea Dunării de Jos (Tămăoani, Babadag I), unde se cunosc încă din perioada bronzului tardiv. Coincidenţa numărului maxim al descoperirilor după principalele variante ale decorului, în toate cele trei zone, confirmă această aserţiune. În baza analizei comparative a detaliilor ritului şi ritualului funerar, practicat în cadrul faciesurilor culturale „cu ceramică incizată”, se pot evidenţia un şir de elemente bine cunoscute încă în perioada bronzului tardiv (orientarea predominant sudică, poziţia scheletelor, construcţii funerare etc.). Totodată, apropierea până la identitate a unor elemente ale ritului şi ritualuri funerare din cadrul faciesurilor „cu ceramică incizată” cu manifestările similare din cadrul culturilor cu ceramică imprimată de tipul Babadag II şi Cozia–Saharna, permite evidenţierea rolului descoperirilor de tip Babadag I, Tămăoani–Holercani–Balta în procesul genezei monumentelor cu ceramică imprimată. Privită în ansamblu topografia tuturor descoperirilor atribuite monumentelor culturale „cu ceramică incizată”, se poate de constatat că zonele de maximă concentrare a descoperirilor date (zonele I-III) nu corespund în-tocmai unor grupuri sau faciesuri culturale evidenţiate de un şir de cercetători [Harţuche, 1972; Morintz, 1964, 1987; László, 1986; Leviţki, 1994; Vančugov, 1977 etc.]. Această situaţie impune de a se lua în consideraţie, în cadrul analizei acestor vestigii şi următoarele considerente:

• toate descoperirile atribuite monumentelor cu „ceramica incizată”, prezintă în spaţiul nord-vest Pontic un orizont cultural destul de omogen şi uniform (având în vedere doar materialul ceramic);
• evidenţierea în cadrul acestui orizont a trei zone de distribuire cultural-geografică a descoperirilor „cu ceramică incizată” demonstrează existenţa în acest spaţiu a trei centre de difuzare a recipientelor „cu decor incizat”, localizate în preajma celor mai însemnate fluvii din Europa de sud-est, care aveau un rol important în viaţa comunităţilor omeneşti al vremii, deşi în acest proces faciesurile de la Dunărea de Jos aveau o contribuţie deosebită;
• analiza detaliată a decorului incizat în cadrul faciesurilor de tip Babadag I, Tămăoani, Holercani–Balta, a culturii Belozerka, nu permite evidenţierea a unor deosebiri semnificative, care să separe descoperirile „cu ceramică incizată” în câteva grupuri culturale, cum a fost stipulat deja în literatura de specialitate. Decorul incizat nu prezintă un indiciu sigur privind apartenenţa culturală, în baza căruia s-ar putea separarea descoperirilor din cadrul orizontului cultural „cu ceramică incizată” în mai multe grupuri sau faciesuri culturale (Babadag I, Tămăoani, Holercani şi Balta). El constituie probabil o „expresie a modei” în tehnica şi stilistica decorării vaselor ceramice din regiunea nord-vest Pontică la finele epocii bronzului şi începutul primei epoci a fierului, proces care a antrenat în sine şi un şir de elemente culturale cunoscute încă din perioada bronzului final (Noua–Coslogeni). Reieşind din aceasta, monumentele „cu ceramică incizată” marchează în această regiune o perioadă de tranziţie spre prima epocă a fierului (orizontul Babadag II–Cozia–Saharna), încadrată, în linii majore într-o perioadă cuprinsă între sec. XII-X a. Chr.

În ceea ce priveşte grupul Balta, având în vedere similitudinile ritului şi ritualului funerar cu monumentele de tip Tămăoani şi Holercani, cunoscută încă prea puţin, permit actualmente tratarea acestui facies în cadrul descoperirilor de tip Tămăoani–Holercani. Elucidarea pe o scară mai largă a raporturilor dintre grupul Balta şi monumentele atribuite faciesurilor Tămăoani–Holercani va fi posibilă doar după cercetarea sistematică a unui şir de monumente atribuite descoperirilor de tip Balta.

Astfel, studierea monumentelor culturale „cu ceramică incizată” Babadag I–Tămăoani–Holercani–Balta aduce contribuţii însemnate la cunoaşterea genezei hallstattului timpuriu din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Oleg Leviţki
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul Patrimoniului Cultural
• Octavian Munteanu
  doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău

 Teze

Selectaţi anul2022 [2]2020 [1]2019 [2]2017 [1]2016 [1]2015 [1]2011 [1]2009 [2]2006 [4]2005 [1]

[...] Acte Normative