Conceptul de suveranitate în dreptul internaţional contemporan
|
StatutTeza a fost susţinută pe 15 aprilie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006 Autoreferat – 0.32 Mb / în românăTezaCZU 341.1/8 G 16
|
Cuvinte Cheie
suveranitate, suveranitate de stat, egalitate suverană, supremaţie teritorială, jurisdicţie, primatul dreptului internaţional, intervenţie umanitară, jurisprudenţă, implimentare, principiu, conflict armatAdnotare
În condiţiile intensificării relaţiilor internaţionale, rolul principal în reglementarea lor revine dreptului internaţional, care este un instrument necesar în dirijarea unei lumi contradictorii şi, totodată, unice în procesul de globalizare.
Promovând ideea de integrare europeană a Republicii Moldova, trebuie să conştientizăm faptul că edificarea comunitară europeană a pus, de la bun început, problema delegării de către statele membre către Comunităţile Europene a unei părţi din suveranitatea naţională. Această construcţie a avut la origine chiar de la început un concept supranaţional.
Societatea internaţională este compusă din state recunoscute drept state suverane în propria sferă teritorială, ceea ce înseamnă că nu există instanţe supranaţionale, care ar putea influenţa sistemul lor juridic intern sau ar determina orientarea regimului lor politic. Conform dreptului internaţional, suveranitatea determină limitele în care statul îşi stabileşte propriile prerogative şi priorităţi constituţionale. Această regulă este consacrată în Carta O.N.U., care consfinţeşte în art. 2 principiul egalităţii suverane a statelor.
Pe plan internaţional, suveranitatea nu poate fi absolută. Dreptul internaţional reprezintă un sistem de obligaţiuni, prin intermediul cărora statele acceptă restrângerea libertăţii lor de acţiune şi, în ultimă instanţă, propria autonomie politică internă. Dacă dimensiunile juridice ale suveranităţii sunt relativ determinate, aspectele politice ale acesteia sunt mai puţin definite. În realitate, conceptul de suveranitate afirmă o egalitate juridică şi o independenţă politică a statelor mai mult sau mai puţin formală şi fictivă. Şi aceasta cu atât mai mult cu cît respectarea normelor dreptului internaţional este benevolă, iar violarea normelor acestuia rareori este sancţionată.
Prezenta lucrare îşi propune drept scop studierea conceptului de suveranitate în cadrul dreptului internaţional contemporan, precum şi problemele cu care se confruntă statele, pe de o parte, şi comunitatea internaţională, pe de altă parte, în determinarea limitelor suveranităţii de stat în cadrul procesului de globalizare, precum şi alte probleme adiacente. Din această perspectivă, lucrarea este actuală atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic.
Scopul lucrării constă în analiza conceptului de suveranitate în dreptul internaţional, pornind de la determinarea naturii juridice a unuia din principiile fundamentale ale dreptului internaţional – egalitatea suverană a statelor; evidenţierea problemelor cu care se poate confrunta un stat în procesul de exercitare a suveranităţii. Din această perspectivă vor fi examinate supremaţia şi jurisdicţia statului, necesitatea aducerii legislaţiei Republicii Moldova în conformitate cu standardele internaţionale prin implementarea normelor şi a prevederilor internaţionale în domeniu. În acest scop va fi studiată practica mai multor state, în special a celor europene. Un alt obiectiv de bază constă în elucidarea raportului dintre jurisdicţia internaţională şi suveranitatea de stat prin prisma practicii judiciare a Curţii Internaţionale de Justiţie, a Tribunalelor penale internaţionale pentru ex-Yugoslavia şi Rwanda, precum şi a doctrinelor diverselor şcoli şi a practicii Comisiei de drept internaţional a O.N.U., a problemelor cu care se confruntă statele în procesul de ratificare a Statutului Curţii Penale Internaţionale.
Începutul noului secol şi al noului mileniu a fost marcat prin evenimente deosebite. A crescut interdependenţa în lume, multe probleme interne şi regionale au devenit internaţionale. Aceasta se datorează procesului de globalizare, care a devenit unul iminent şi ireversibil. Se observă tot mai mult tendinţa de integrare, de creare a unui spaţiu politic, economic, financiar şi juridic comun, în special în spaţiul european.
Aceste procese se răsfrâng şi asupra dreptului internaţional, marcat printr-o serie de schimbări ce influenţează natura şi elementele lui caracteristice, rolul lui la nivel global şi naţional. Fiind de la bun început prin însăşi natura sa un drept coordonator, dreptul internaţional preia unele caracteristici supranaţionale, în cadrul lui apar elemente de subordonare, care se manifestă în crearea structurilor instituţionale corespunzătoare.
Noutatea ştiinţifică a lucrării constă în faptul că în teză s-a încercat o analiză profundă a evoluţiei conceptului de suveranitate, determinându-se conţinutul şi limitele ei în cadrul dreptului internaţional la etapa contemporană. Pentru atingerea acestui scop s-a efectuat un studiu al doctrinelor franceză, rusă, americană şi română, precum şi al practicii judiciare a unor instanţe internaţionale, în special a Curţii Internaţionale de Justiţie. S-a încercat examinarea unor domenii tradiţional interne ale statelor din punctul de vedere al dreptului internaţional; a fost studiată, fiind expusă propria poziţie vis-a-vis de factorul intervenţiei umanitare, problema constrângerii internaţionale.
În scopul aducerii legislaţiei Republicii Moldova în conformitate cu standardele internaţionale, au fost făcute propuneri privind operarea unor modificări în Constituţia Republicii Moldova şi Codul penal, desfăşurarea unor măsuri organizatorice pentru ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale.
Cuprins
- 1.1. Evoluţia şi unificarea conceptelor de suveranitate şi egalitate în dreptul internaţional
- 1.2. Natura juridică a principiului egalităţii suverane a statelor
- 1.3. Raportul dintre conceptul de suveranitate şi unele principii de drept internaţional
CAPITOLUL II. Elementele constitutive ale suveranităţii şi determinarea limitelor suveranităţii de stat
- 2.1. Aspectul politic şi juridic al suveranităţii de stat
- 2.2. Supremaţia şi jurisdicţia ca forme de exercitare a suveranităţii
- 2.3. Aplicarea dreptului internaţional în ordinea juridică a statelor prin prisma suveranităţii de stat
- 2.4. Determinarea limitelor suveranităţii de stat în dreptul internaţional contemporan
CAPITOLUL III. Raportul dintre jurisdicţia instanţelor internaţionale şi suveranitatea de stat
- 3.1. Răspunderea internaţională a statului în viziunea O.N.U. şi în practica Curţii Internaţionale de Justiţie
- 3.2. Jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale în raport cu suveranitatea de stat
- 3.3. Suveranitatea de stat şi problema intervenţiei umanitare în dreptul internaţional
Referenţi Oficiali
- Oleg Balan
doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Administrare Publică - Filippe Xavier
doctor în drept, profesor universitar, Université de droit, d’économie et des sciences d’Aix-Marseille (Aix-Marseille III), Franţa
Teze
În examinare [1] :
- Libertatea de gândire în contextul articolului 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
16 decembrie 2022
Arhiva tezelor:
Acte Normative
