română | русский | english

Autor: Angela Roşca Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.10 - Boli infecţioase Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Constantin Andriuţă doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Consultant ştiinţific: Gheorghe Cuşnir doctor, conferenţiar cercetător Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 17 mai 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006 Autoreferat – 0.28 Mb / în română Teza CZU 616.36 - 002.1 1.88 Mb / în română 115 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Actuala lucrare reprezintă o cercetare complexă a aspectelor clinice, biochimice şi imunologice a hepatitei virale B acute AgHBs-negative în comparăţie cu HVB acută AgHBs-pozitivă, efectuată pe un lot de 136 bolnavi, din care 86 cu HVB acută AgHBs-negativă (lotul de bază) şi 50 cu HVB acută AgHBs-pozitivă (lotul martor). Rezultatele au demonstrat că hepatita virală B acută (HVB) AgHBs-negativă, afectează persoanele de vârstă tânără (21-30) ani. Diagnosticul de HVB acută AgHBs-negativă s-a confirmat în baza datelor clinice, epidemiologice, biochimice, serologice (prezenţa obligatorie la anti-HBcor IgM şi lipsa la AgHBs prin ELISA) şi reacţiei de polimerizare în lanţ pentru depistarea ADN-VHB prin PCR. Manifestările clinice la pacienţii ambelor loturi de HVB acută erau asemănătoare, exprimându-se prin sindroamele mixt, astenovegetativ şi dispeptic, însă în lotul martor s-a mai înregistrat şi cel colestatic în combinaţie cu mixt. În lotul de bază forma uşoară de HVB acută s-a întâlnit mai frecvent, iar cea gravă - mai rar în comparaţie cu aceste forme din lotul martor. Durata icterului scleral şi tegumentar era semnificativ mai scurtă la pacienţii cu HVB acută AgHBs-negativă, întâlnindu-se şi forme anicterice. La pacienţii din lotul de bază simptomatologia clinică s-a întâlnit mai rar şi mai rapid a diminuat, în comparaţie cu cea a pacienţilor din lotul martor. Depistarea persoanelor AgHBs-pozitive în focarele familiale a bolnavilor cu HVB acută AgHBs-negativă precum şi decelarea ADN-VHB prin PCR la unii pacienţi din lotul de bază, confirmă infecţiozitatea lor pentru persoanele sănătoase, servind ca sursă de infecţie. Testele biochimice au indicat creşterea bilirubinei totale, ALAT, a probei cu timol în fazele de ascensiune şi apogeu a icterului la bolnavii din ambele loturi, fiind mai joasă la cei din lotul de bază. Micşorarea acestor indici biochimici în dinamică mai rapid (aproape pănă la valori normale) şi frecvent era în lotul de bază, în comparaţie cu cel martor. La externare indicii biochimici au râmas la un nivel mai scăzut în lotul de bază faţă de cei din lotul martor, cu excepţia probei timol. La convalescenţii după HVB acută AgHBs-negativă, investigaţi peste 1-18 luni de la externarea din clinică apariţia anti-HBs confirmă formarea imunităţii, iar semne de cronicizare a maladiei nu s-au stabilit.

Statusul imun al bolnavilor de HVB acută AgHBs-negativă în stadiul de ascensiune şi apogeu a icterului s-a caracterizat prin tendinţă de limfocitoză relativă, creşterea numărului de celule E-RFC de mare afinitate, majorarea concentraţiei IgM şi mai puţin a celei IgG serice, în comparaţie cu indicii imunităţii la pacienţii cu HVB acută AgHBs-pozitivă, la care erau în concentraţie mai redusă.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Victor Pântea
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Serghei Ghindă
  doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"

 Teze

[...] Acte Normative