|
StatutTeza a fost susţinută pe 14 iunie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 28 septembrie 2006 Autoreferat![]() TezaCZU 616.3+614.2 (478)
|
Maladiile tractului gastrointestinal depind direct de aşa elemente semnificative ca alimentaţia, apa, starea mediului ambiant, condiţiile de trai, nivelul de educaţie, prezenţa deprinderilor dăunătoare (fumatul, consumul de alcool.
Atât incidenţa cât şi mortalitatea cauzată de maladiile tractului gastrointestinal ocupă locul trei în incidenţa şi mortalitatea populaţiei adulte în Republica Moldova. Mortalitatea la domiciliu cauzată de complicaţiile maladiilor gastrointestinale ocupă locul întâi în mortalitatea cauzată de urgenţele chirurgicale.
În ultimii ani s-a înregistrat o majorare de 1,4 ori a incidenţei şi de 1,2 ori a mortalităţii.
În profilul digestopatiilor predomină 4 unităţi nozologice: ulcerul gastric şi duodenal; gastrita şi duodenita; colelitiaza, colecistita, colangita; afecţiunile pancreasului. Incidenţa lor a crescut de 1,7 ori.
Cercetările au stabilit că pe republică vârsta medie a persoanelor studiate este de 42,1±4,5 ani (p<0,001), boala debutează la 34,5±6,7 ani (p<0,001), durata bolii prin maladie a tractului gastrointestinal fiind de 7,7±3,9 ani (p<0,05).
Femeilesunt mai frecvent afectate decât bărbaţii – în 64,8±2,8% (p<0,001) cazuri.
Patologii concomitente prezintă 67,5 ± 2,9% (p < 0,001) din bolnavii interogaţi; mai frecvent sunt afectate sistemele digestiv 39,4±7,2% (p<0,05) şi cardiovascular 28,6±7,7 % (p<0,05).
Maladiile tractului gastrointestinal afectează adulţii cu un nivel mai mic de instruire - 42,3±4,3% (p<0,001).
Din numărul persoanelor anchetate sunt angajate în câmpul muncii 49,9±8,3% (p<0,001).
Au fost identificaţi factorii de risc ai dezvoltării maladiilor tractului gastrointestinal la adulţi în Republica Moldova.
Pe locul I se plasează alimentaţia neregulată (RA – 82,0%), locul II îl ocupă consumul de alcool (RA – 78,o%), locul III – suprasolicitarea nervoasă (RA – 65,0%). Locurile IV şi V le deţin utilizarea exagerată a condimentelor în alimentaţie (RA – 61,0%) şi fumatul (RA – 57,0%). Cunoaşterea acestor factori de risc şi aplicarea măsurilor preventive în grupa ţintă trebuie să conducă la reducerea fenomenelor nedorite de la 45,0% până la 82,0%.
Managementul promovării sănătăţii cu scop de profilaxie a maladiilor tractului gastrointestinal reuneşte o diversitate de discipline întru schimbarea, nu numai a stilului de viaţă al oamenilor, cât şi a condiţiilor în care aceştia trăiesc, în special, ale tinerilor, care nu au dezvoltat încă maladia. Acest concept poate reprezenta un suport pentru iniţiativele politicilor de sănătate, care trebuie să urmeze principiul: a preveni este mai uşor decât a trata.