|
StatutTeza a fost susţinută pe 22 noiembrie 2016 în CSSşi aprobată de CNAA pe 28 decembrie 2016 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 595.421:591.5(478:282.243.14) (043.2)
|
Structura tezei: introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, 228 surse bibliografice, 3 anexe, 120 pagini text de bază, de bază,52 figuri, 18 tabele.
Rezultatele obținute sunt publicate în 10 lucrări ştiinţifice. Cuvinte-cheie: căpușele ixodide, imago, dinamica sezonieră, zonă urbană, importanță epizootică și epidemiologică.
Domeniu de studiu: zoologie. Scopul cercetărilor a constat în: studiul diversității speciilor și fenologiei căpușelor ixodide, identificarea semnificației lor epidemiologice potențiale în focarele din regiunea Nistrului inferior. Întru realizarea scopului scontat au fost trasate următoarele obiective:
1. Evaluarea actuală a diversităţii speciilor de căpușe ixodide;
2. Stabilirea efectivului numeric de căpușe și a structurii comunităţii speciilor în diferite habitate ale regiunii studiate;
3. Stabilirea dinamicii sezoniere a frecvenței și fenologiei speciilor dominante de căpușe;
4. Analiza semnificației epidemiologice potențiale a căpușelor în regiunea Nistrului inferior şi elaborarea unor prognoze privind apariţia posibilelor focare de epidemii.
Noutatea și originalitate științifică În premieră pe teritoriul Republicii Moldova în populația de căpușe Ixodes ricinus a fost pusă în evidență prezența agentului patogen la om şi animale Babesia venatorum, care provoacă maladia babezioză (frecvența de apariție în căpușe s-a dovedit a fi de la 17 la 31%).
A fost determinat nivelul de infestare a acarienilor în zonele staționare ale Nistrului inferior cu borellii patogene pentru om (infestarea medie a constituit 27,5%, în căpuşe a dominat B. afzelii - agent patogen predominant cutanat al boreliozei ixodide).
În ultimii 30 de ani au fost obținute date inedite privind distribuția și fenologia căpușelor în regiunea Nistrului inferior. Au fost înregistrate 6 specii de căpușe (Acarina: Ixodidae), aparținând la 3 genuri, dominante fiind 4 specii de căpușe.
Au fost determinaţi parametrii modelului stochastic al dinamicii populațiilor de căpușe I. ricinus cu diferite etape ale ontogenezei în habitatele abiotice și biotice, medii favorabile și nefavorabile.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în fundamentarea ştiinţifică a rolului speciilor dominante de căpuşe (Acarina: Ixodidae) ca purtători ai noilor agenţi patogeni, ceea ce a contribuit la determinarea nivelului de infestare a acarienilor în zonele staţionare ale Nistrului inferior, precum şi la stabilirea diversităţii speciilor în focarele naturale şi antropizate. Aceasta a permis pentru prima dată în 30 de ani obţinerea datelor originale privind distribuţia, fenologia căpuşelor şi pronosticarea situaţiei epidemiologice de catre centrele de sănătate publică.
Semnificația teoretică. Rezultatele obținute extind cunoștințele privind fauna și ecologia căpușelor, precum și rolul lor epizootologic și epidemiologic in focarele naturale si antropizate.
Valoarea aplicativă a lucrării. Materialele tezei pot fi utilizate în activitatea științifică și practică desfășurată de epidemiologi, entomologi, microbiologi, precum și ca material didactic în zoologia și ecologia animalelor. Datele obținute prezintă interes pentru centrele de sănătate publică, ele fiind în măsură să contribuie la elaborarea de prognoze ale situației epidemiologice și întocmirea unor planuri de acțiuni pentru monitorizarea și controlul efectivului numeric de căpușe.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetării sunt utilizate în procesul educațional în cadrul facultăților de biologie și chimie (Universitatea de Stat Nistreană, Tiraspol; Colegiul Medical din orașul Bendery), sunt valorificate de către autoritățile competente pentru elaborarea de prognoze ale unor posibile focare de epidemii și pregătirea unei strategii pentru a eradica astfel de situații (Centrul Republican de Igiena și Epidemiologie, Tiraspol)
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: