|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 ianuarie 2017 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 martie 2017 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 343.123 (043.2)
|
Structura tezei. Teza de doctorat este constituită din: adnotări (în trei limbi), lista abrevierilor utiliazate în teză, introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie, anexe, declarație privind asumarea răspunderii, CV-ul autorului. În ansamblu, lucrarea numără 196 pagini (165 pagini text de bază), iar în lista bibliografică sunt incluse 214 titluri. Rezultatele cercetării sunt publicate în 10 articole ştiinţifice.
Domeniul de studiu: drept procesul penal.
Scopul cercetării constă în analiza științifică complexă a concepțiilor doctrinare și a jurisprudenței, precum și a normelor procesual - penale privind realizarea atribuțiilor procurorului la examinarea în primă instanță a cauzelor penale pentru a evalua eficiența și a constata oportunitatea de perfecționare a acestora.
Obiectivele: analiza situației în domeniul cercetării atribuțiilor procurorului la examinarea în prima instanță a cauzelor penale; studierea conceptelor cu referire la ”acuzație”; identificarea și analiza scopului și funcțiilor procurorului; elucidarea esenței statutului de juridic al procurorului în procesul penal; conturarea rolului procurorului în ședința preliminară; cercetarea atribuțiilor procurorului în partea pregătitoare a ședinței în prima instață; analiza susținerii de către procuror a acuzării de stat în procesul cercetării judecătorești; examinarea dezbaterilor judiciare în contextul participării acuzatorului de stat; detalizarea temeiurilor și modalităților de modificare a învinuirii în ședința de judecată; realizarea analizei complexe a instituției de renunțare la învinuire; elaborarea propunerilor științific-întemeiate privind perfecționarea legislației în vigoare în domeniul reglementării participării procurorului la judecata în primă instanță.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică se datorează faptului că teza reprezintă o cercetare fundamentală de pionerat în RM a instituţiei de participare a procurorului la judecata în primă instanţă. În lucrare sunt abordate unele dintre cele mai controversate aspecte legate de problemele realizării atribuțiilor procurorului la examinarea în fond a cauzelor penale, prin care a invocat opinia proprie, inclusiv: poziția autorului în ceea ce privește scopul și funcțiile procurorului la judecata în prima instanță; se formulează noțiunea de ”acuzație”; se argumentează corelaţia statutului procesual şi statutului juridic al procurorului la judecata în primă instanţă pe baza de sinteză şi analiză a teoriilor şi a abordărilor ştiinţifice existente; au fost elaborate propuneri privind perfecţionarea CPP RM, ce reglementează activitatea procurorului la susţinerea acuzărei de stat în şedinţa de judecată. Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în conceptualizarea instituției atribuțiilor procurorului la judecata în prima instanță, având ca rezultat optimizarea activității procurorului la judecata în prima instanță, care permite sporirea eficienții procesului penal.
Semnificaţia teoretică a lucrării este determinată de o abordare integrată a studiului problemelor de realizare a atribuţiilor procurorului la judecata în prima instanţă; sistematizarea rezultatelor gândirii ştiinţifice, existente atât în Republica Moldova cât şi în unele ţări străine în sfera de cercetare a institutului de realizare a atribuţiilor procurorului la judecata în primă instanţă; argumentarea concluziilor, care au fost rezultatul unui mare volum de cercetări atât teoretice, cât şi practice.Valoarea aplicativă a lucrării este determinată de posibilitatea dezvoltării în continuare a problematiciii de realizare a atribuţiilor procurorului la judecata în primăi instanţă. Concluziile obţinute în studiu pot servi suport în procesul de creaţie legislativă, precum şi la punerea în aplicare a activităţii organelor procuraturii; pot fi utilizate în predarea disciplinelor juridice de la facultăţile de drept la Universităţi şi colegii, ca, de exemplu, drept procesual penal, procuratura, sistemul organelor de drept.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Unele dispoziţii teoretice şi practice a tezei au fost prezentate de autor şi au fost discutate la conferinţe ştiinţifico-practice naţionale şi internaţionale. Rezultatele cercetării au fost reflectate în 10 articolele publicate. În afară de aceasta materialele științifice au fost utilizate în procesul educațional al Facultății Drept a Universității Slavone și a Universirtății de Studii Europene din Moldova.
În examinare [3] :
Arhiva tezelor: