|
StatutTeza a fost susţinută pe 22 martie 2017 în CSSşi aprobată de CNAA pe 31 mai 2017 Autoreferat![]() TezaCZU 821.135.1.09(092)(043.2)
|
Structura tezei: introducere, trei capitole cu concluzii, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 117 surse, 126 pagini de text de bază, declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autorului.
Rezultatele tezei au fost reflectate în 19 lucrări ştiinţifice.
Domeniu de studiu: Literatura română.
Scopul lucrării constă în necesitatea evaluării publicisticii lui Mihai Eminescu în legătură cu poezia şi celelalte domenii ale scrisului său, punând în evidenţă propunerile sale privind constituirea unor organisme care să armonizeze interesele naţionale cu cele general- europene. Obiectivele investigaţiei:
• Constatarea existenței unei conştiinţe europene în publicistica lui M. Eminescu;
• Deducerea actualității „ideii europene”, în raport cu procesele integraționiste de astăzi;
• Evidențierea constituirii unității moderne printr-un conglomerat de state moderne ținând cont de valorile comune și de principiul goethean și eminescian Weltliteratur;
• Demonstrarea susținerii ideii europocentrismului în creația și activitatea marilor personalități româneşti;
• Relevarea proceselor europenizării demonstrate de modul în care regionalismul „binelui comun al fiecărei națiuni” s-a armonizat cu interesele general-europene;
• Investigarea impactului spiritului european eminescian asupra unor personalități din anturajul contemporan al poetului;
• Receptarea operei eminesciene în context continental datorată europenității personalității sale.
Noutatea ştiinţifică şi originalitatea lucrării rezidă în valorizarea operei lui Eminescu căruia românii îi datorează paternitatea ideii europene privită prin prisma interesului naţional şi al dialogului valoric care, împreună, contribuie la formarea unui ,,concert al tuturor popoarelor europene”. Originalitatea studiului consistă în urmărirea descifrării şi interpretării celor mai importante momente din istoria românilor la a căror realizare au contribuit personalităţi de marcă, astfel încât să accentuăm preocupările în acest context ale lui Mihai Eminescu, care deţine pionieratul în privinţa emergenţei unui nou tip de unitate la nivel european.
Problema ştiinţifică se poate soluționa în baza noii perspective de interpretare a operei eminesciene, realizată prin prisma ideii europene, care l-a preocupat obsesiv pe Eminescu în publicistică, dar și în întreaga sa creație literară, fapt care a contribuit la recondiționarea viziunii lui Mihai Eminescu asupra europenizării şi universalităţii culturii române și relevarea vocației europenității, reconstituind modalitatea de concepere a Europei ca organism sub semnul unității culturale şi evaluând actualitatea ei prin interpretarea atât a contextului socio-politic şi cultural în care este gândită, cât și prin trecerea în revistă a altor puncte de vedere privind integrarea europeană şi „asigurarea unui mers normal al dezvoltării naţionale” în cadrul ei.
Importanţa teoretică şi practică rezidă în reactualizarea şi valorizarea operei eminesciene prin analiza interpretativă şi comparativ-contrastivă a unor repere naţionale şi europene. Urmărindu-se evoluţia sa intelectual-europeană, a fost demonstrată europenitatea și universalitatea modelelor intelectuale urmate de Eminescu. Prin receptarea personalității eminesciene în perspectivă europeană și universală a fost dezvăluită identitate europeană a poporului român.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele tezei au fost implementate în cadrul proiectului Congresul mondial al eminescologilor, edițiile I-V, 2012-2016, Institutul de Filologie al AŞM, şi la redactarea comunicărilor ştiinţifice prezentate în cadrul unor colocvii /conferinţe internaţionale şi naţionale.