Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2018 / iunie /

Cartea românească veche în Estul Moldovei (sec. XVI-XIX)


Autor: Cereteu Igor
Gradul:doctor habilitat în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2018
Consultant ştiinţific: Andrei Eşanu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Istorie
Instituţia: Institutul de Istorie

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 iunie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018

Autoreferat

Adobe PDF document0.77 Mb / în română

Teza

CZU 002.2(478) (043.2)

Adobe PDF document 3.10 Mb / în română
315 pagini


Cuvinte Cheie

activitate tipografică, circulația cărții, Basarabia, ortodoxie, itinerarii, mănăstiri, bibliotecă, cutremure, evenimente istorice, însemnări manuscrise, observații meteorologice, biserică, cercetarea cărții, manuscrise

Adnotare

Domeniul de studiu: Istoria Românilor. Structura tezei: Introducere, cinci capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 393 titluri, 257 pagini text de bază (până la compartimentul Bibliografie), 26 tabele la Anexe. Rezultatele obţinute au fost publicate în peste 60 de lucrări știinţifice.

Scopul lucrării este cercetarea fenomenului răspândirii și circulației cărții românești vechi în estul Moldovei în secolele XVI-XIX în baza surselor documentare, a însemnărilor manuscrise și valorificarea însemnărilor manuscrise pentru a evidenția, analiza și sintetiza subiectele principale desprinse din conținutul acestora.

Obiectivele lucrării rezidă în: constatarea nivelulului de cercetare a problemei în știițna istorică; identificarea subiectelor care necesită o abordare complexă; conturarea imaginii generale despre activitatea tipografică în Țările Române; estimarea rolului fiecărui centru tipografic în piezajul cultural românesc; identificarea perioadelor istorice și împrejurările politice referitoare la difuzarea literaturii românești în estul Moldovei în perioada care ne preocupă; reevaluarea informațiilor despre unele cărți tipărite la Chișinău în perioada 1815-1830, a căror datare era nesigură și a propune, în baza documentelor de arhivă și a deducțiilor formulate o altă datare, care în opinia noastră nu comportă incertitudini; identificarea în baza surselor documentare, a itinerariilor cărții românești vechi până în Basarabia și a stabili rolul fiecărui centru tipografic în completarea cu literatură a bibliotecilor instituțiilor religioase; elucidarea în limitele informațiilor de arhivă și a însemnărilor manuscrise înființarea și evoluția bibliotecilor mănăstirești din stânga Prutului și identificarea bibliotecilor bogate în carte veche românească, pentru stabilirea rolului și locului acestora în dezvoltarea culturală a Basarabiei; valorificarea însemnărilor manuscrise de pe cărțile vechi, în vederea stabilirii rolulului și rostului lor pentru știința istorică; identificarea evenimentelor istorice din însemnări, pentru a le corobora cu alte surse documentare în vederea precizării veridicității lor; sistematizarea informațiilor din însemnările manuscrise și din alte surse istorice pentru a contura un tablou al mișcărilor tectonice în spațiul moldav; prelucrarea însemnărilor manuscrise despre observațiile meteorologice și conturarea cronicii acestora în perioada care ne preocupă.

Noutatea științifică a lucrării constă în faptul că pentru prima dată în istoriografia românească a fost abordată în complexitatea ei problema tiparului, circulației cărții românești în estul Moldovei și au fost valorificate însemnările manuscrise, din care, pe lângă subiectul difuzării literaturii românești la est de Prut, au fost elucidate subiecte ca: evenimente istorice, cutremure de pământ și mențiuni meteorologice.

Valoarea teoretică a lucrării constă în analiza fenomenului tiparului și a circulației cărții românești în estul Moldovei în secolele XVI-XIX, prin aplicarea principiului pluridisciplinarității.

Valoarea aplicativă. În legătură cu caracterul pluridisciplinar al lucrării, rezultatele acestei cercetări pot fi aplicate în lucrări științifice elaborate de către istorici, teologi, filologi etc.

Implementarea rezultatelor. Rezultatele științifice au fost implementate prin publicarea a două monografii si peste 60 de articole, utilizate în elaborarea comunicărilor la conferințe și simpozioane științifice. De asemenea, tezele din lucrare pot fi utilizate în elaborarea cursurilor pentru învățământul universitar, suporturi didactice la cursurile de master, pentru elaborarea tezelor de licență și masterat.

Cuprins


1.TIPARUL ȘI CARTEA ROMÂNEASCĂ VECHE ÎN ABORDĂRILE ȘTIINȚEI ISTORICE. IZVOARELE ISTORICE
  • 1.1.Tiparul și circulația cărții în Basarabia din perspectivă istoriografică
  • 1.2.Izvoarele istorice
  • 1.3.Concluzii la capitolul 1

2.ACTIVITATEA TIPOGRAFICĂ ȘI PRODUCȚIA DE CARTE ÎN ȚĂRILE ROMÂNE (1508-1830)
  • 2.1.Începuturile tiparului românesc. Activitatea tipografică în Țara Românească
  • 2.2.Tiparul românesc în Transilvania
  • 2.3.Cartea şi tiparul în Țara Moldovei
  • 2.4.Activitatea tipografică de la Chişinău în 1814-1830 86
  • 2.5.Concluzii la capitolul 2

3. CIRCULAȚIA ȘI ITINERARIILE CĂRȚII ROMÂNEȘTI VECHI ÎN ESTUL MOLDOVEI ÎN SEC. XVI-XIX
  • 3.1.Răspândirea cărţii româneşti vechi în estul Moldovei
  • 3.2.Itinerarii basarabene ale cărții românești vechi
  • 3.2.1.Cartea de la Târgoviște
  • 3.2.2. Cartea de la mănăstirea Govora
  • 3.2.3. Cartea de la București
  • 3.2.4. Cartea de la Iași
  • 3.2.5. Cartea de la Buzău
  • 3.2.6. Cartea de la Snagov
  • 3.2.7. Cartea de la Râmnic
  • 3.2.8. Cartea de la Sibiu
  • 3.2.9. Cartea de la Blaj
  • 3.2.10. Cartea de la Brașov
  • 3.2.11. Cartea de la Viena
  • 3.2.12. Cartea de la Buda
  • 3.2.13. Cartea de la mănăstirea Neamţ
  • 3.2.14. Cartea de la Chișinău
  • 3.2.15. Cartea de la Sankt Peterburg
  • 3.2.16.Centre tipografice cu o prezenţă restrânsă în Basarabia
  • 3.3.Concluzii la capitolul 3

4.CARTEA ROMÂNEASCĂ VECHE ÎN BIBLIOTECILE MĂNĂSTIREŞTI DIN BASARABIA
  • 4.1.Mănăstirea Vărzărești
  • 4.2.Mănăstirea Căpriana
  • 4.3. Mănăstirea Hâncu
  • 4.4.Mănăstirea Condrița
  • 4.5.Mănăstirea Hârbovăț
  • 4.6.Mănăstirea Ţigăneşti
  • 4.7.Mănăstirea Curchi
  • 4.8.Mănăstirea Suruceni
  • 4.9.Mănăstirea Saharna
  • 4.10.Mănăstirea Răciula
  • 4. 11.Mănăstirea Hirova
  • 4. 12.Mănăstirea Frumoasa
  • 4. 13.Mănăstirea Noul Neamț
  • 4.14.Concluzii la capitolul 4

5.VALOAREA DOCUMENTARĂ ȘI SEMNIFICATIA ISTORICĂ A ÎNSEMNĂRILOR OLOGRAFE
    <
  • 5.1.Evenimente istorice
  • 5.2.Cutremure de pământ
  • 5.3.Observații meteorologice
  • 5.4.Concluzii la capitolul 5
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI