Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Textul literar ca discurs al socialității. Sociocritica franceză


Autor: Popa Oxana
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.08 - Teoria literaturii
Anul:2019
Conducător ştiinţific: Aliona Grati
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 septembrie 2018 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 25 ianuarie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.72 Mb / în română

Teza

CZU 821.133.1.0. (043.2)

Adobe PDF document 1.72 Mb / în română
185 pagini

Cuvinte Cheie

sociocritică, fapt intrinsec, fapt extrinsec, sociogramă, ideologie, socialitate, câmp social, doxă, discurs social, sociolect, sociatrie

Adnotare

Domeniul de studiu:Teoria literaturii

Scopul cercetăriiconstă în configurarea unei noi perspective de analiză a textului literar în spațiul românesc – sociocritica – prin expunerea principalelor ei concepte şi noţiuni, direcții, reprezentanți, precum şi ilustrarea aplicabilității eficiente a instrumentelor ei de analiză pe un text concret.

Obiectivele cercetării:

Noutatea și originalitatea științificăa tezei constă în realizarea, pentru prima dată în spaţiul cercetării româneşti, a unei sinteze a principalelor contribuţii care au dus la configurarea sociocriticii. S-a pus accentul şi s-au analizat pe larg lucrările teoretice ale unor cercetători francezi, care au pus bazele noii discipline. Sociocritica a conjugat tipurile de abordare extrinsecă şi intrinsecă a textului literar, fapt ce a permis o analiză complexă a textului literar în cadrul unei discipline desprinse din studiile sociologice. Premisa sociocriticii constă în faptul că forma operei literare comportă informaţie socială. Astfel, literaritatea devine, pentru prima dată, un obiect de studiu central în abordările de tip sociologic.

Problema științifică soluționată în domeniul cercetat rezidă în proiectarea unei viziuni de ansamblu a sociocriticii şi în propunerea unui angrenaj teoretic care împrospătează modul de interpretare a literaturii şi deschide calea unor noi studii asupra discursului socialităţii unor opere literare canonice. Lucrarea reînnoieşte contactul cu cercetările întreprinse în ultimele decenii în spațiul francofon.

Importanța teoretică și aplicativă a tezei constă în propunerea unui aparat conceptual care va permite criticii şi istoriei literare să surprindă discursuri sociale în formele de expresie literare. Studiul poate deveni un reper pentru teoreticienii preocupați de direcția sociologică, ori de noile direcții de cercetare a textului literar. Demersul oferă și modalități practice de analiză și interpretare a operei din perspectivă sociocritică, prin aplicarea lor asupra faptelor literare.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele tezei au fost aplicate în cadrul proiectului Concepte operaționale și instrumente de analiză a textului literar. Ideile de bază ale acestui studiu au fost reflectate în șase articole apărute în edițiile periodice de profil din Republica Moldova și în opt comunicări la conferințe naționale și internaționale.

Cuprins


INTRODUCERE

1. DE LA SOCIOLOGIE ŞI SOCIOLOGIA LITERATURII LA SOCIOCRITICĂ: TEORII, CONCEPTE, REPREZENTANȚI

  • 1.1. Contribuțiile principale ale sociologiei asupra studiului literaturii
  • 1.2. Sociologia literaturii și reprezentanții ei
  • 1.3 Metoda structuralismului genetic goldmanian în analiza textului literar
  • 1.4 Aportul teoriei dialogismului și teoriei intertextualității în reabilitarea dimensiunii sociale
  • 1.5 Abordări sociologice ale textului literar în spațiul românesc
  • 1.6 Concluzii la capitolul 1

2. DIRECŢII ŞI ŞCOLI ALE SOCIOCRITICII. ROLUL SOCIOCRITICII FRANCEZE

  • 2.1. Primele încercări de definire a sociocriticii
  • 2.2. Direcții de cercetare sociocritică
  • 2.2.1. Școala de la Vincennes. Lectura socio – istorică a textului literar
  • 2.2.2. Școala de la Montpellier. Edmond Cros: Sociocritica – știință multidisciplinară
  • 2.2.3. Școala de la Montréal – primatul discursului și al teoriei bahtiniene
  • 2.2.4. Pierre Zima. Sociologia textului literar
  • 2.2.5. Henri Mitterand între genetică și analiza pre-textuală
  • 2.2.6. Filiații barthesiene în teoria sociocrtitică
  • 2.3. Concepte operaționale și instrumente de analiză ale sociocriticii franceze
  • 2.3.1. Diferențele esențiale între sociologia literaturii și sociocritică
  • 2.3.2. Sociocritica între noțiunile de text și discurs
  • 2.3.3. Socialitatea ca discurs
  • 2.3.4. Raportul dintre istoria literară și sociocritică
  • 2.3.5. Conceptul de ideologie în sociocritică
  • 2.3.6. Concluzii la capitolul 2

3. DISCURSURILE SOCIALITĂȚII ÎN ROMANUL LUI LOUIS-FERDINAND CÉLINE CĂLĂTORIE LA CAPĂTUL NOPȚII

  • 3.1. Socialitatea ca mod de organizare a operei literare. Câmpurile sociale ale romanului
  • 3.2 Funcţiile sociale ale semanticii (stratul morfologic, lexical şi sintactic). Sociolectele
  • 3.3 Sociatria personajelor. Bardamu – un picaro al timpurilor moderne
  • 3.4 Ideologia operei. Dialectica discursurilor sociale negative şi pozitive
  • 3.5 Doxa și sociograma
  • 3.6 Structura narativă a romanului ca reprezentare estetico-literară a discursului social
  • 3.7 Concluzii la capitolul 3

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI