|
StatutTeza a fost susţinută pe 12 septembrie 2018 în CSSşi aprobată de CNAA pe 25 ianuarie 2019 Autoreferat![]() TezaCZU 616.833-002.2 (043)
|
Structura tezei: introducere, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 109 de titluri, 9 anexe, 135 pagini de text de bază, 33 figuri, 30 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 14 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu al tezei: neurologie, neurofiziologie.
Scopul: elucidarea particularităţilor clinice, electrofiziologice, morfologice la pacienţii cu polineuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (PDIC) atipică.
Obiectivele cercetării: evidenţierea particularităţilor clinice și electrofiziologice ale formelor atipice de PDIC; analiza comparativă a gradului de dizabilitate la pacienții cu PDIC atipică și tipică evaluat prin testele funcționale: scala limitării neuropatice globale, testul celor 9 orificii și testul de parcurgere a distanței de 10 metri; studierea conductibilității nervoase în porțiunile proximale ale sistemului nervos periferic în toate cazurile de polineuropatii senzitive atipice pentru demonstrarea demielinizării la nivel pre sau postganglionar; evaluarea rezultatelor imunoelectroforezei proteinelor serice pentru analiza relației între prezența gamapatiei monoclonale de semnificație necunoscută și evoluția clinică a PDIC; rolul testelor de laborator: anticorpi antimelinici și antiglicolipidici, rolul biopsiei de nerv peroneu superficial în definitivarea diagnosticului de PDIC; elaborarea unui algoritm de diagnostic al pacienţilor cu PDIC tipică și atipică și stabilirea gradului de corelație între rezultatele examenelor paraclinice și rezultatele testelor funcționale la pacienții cu PDIC.
Noutatea și originalitatea științifică: formele atipice de PDIC reprezintă un procentaj important, aproximativ 50 la sută din totalul cazurilor clinice de PDIC. Identificarea unui număr atât de mare de forme atipice a fost posibilă datorită aplicării metodelor suplimentare de diagnostic.
Problema ştiinţifică soluţionată: constă în elaborarea unui algoritm de diagnostic al formelor tipice și atipice de PDIC și la identificarea testelor paraclinice adiționale (puncție lombară, potențiale evocate somatosenzitive și biopsie de nerv peroneu superficial), ceea ce a permis optimizarea procesului de diagnostic al formelor atipice de PDIC.
Semnificaţia teoretică: analiza statistică a corelațiior între testele funcționale de apreciere a dizabilității în PDIC și rezultatele examenelor paraclinice, în special rezultatele examenului de stimulodetecție, ne-a permis crearea unui model de prognostic al evoluției gradului de dizabilitate atât în lotul pacienților cu PDIC tipică, cât și în lotul pacienților cu PDIC atipică.
Valoarea aplicativă: au fost evidenţiate particularităţile manifestărilor clinice, electrofiziologice și rezultatelor examenului de laborator ale PDIC atipice; s-a elaborat tehnica de prelevare a segmentului de nerv peroneu superficial și metodele de colorare a bioptatelor; s-a subliniat necesitatea efectuării electroforezei și imunofixării proteinelor serice în toate cazurile de PDIC cu scopul monitorizării asocierii unei posibile gamapatii monoclonale cu un mielom sau limfom și, implicit, a schimbării tacticii de tratament.
Implementarea rezultatelor: principiile celor demonstrate în studiu au fost valorificate în practica cotidiană în cadrul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie și Spitalului Internațional MEDPARK