|
StatutTeza a fost susţinută pe 7 septembrie 2018 în CSSşi aprobată de CNAA pe 23 noiembrie 2018 Autoreferat![]() TezaCZU 665:37.014
|
Structura lucrării: Lucrarea conţine introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie cu 154 referințe, include 15 tabele şi 42 figuri. Rezultatele sunt publicate în 25 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu: procese de transfer de masă şi căldură.
Scopul tezei constă în elaborarea modelului teoretic adecvat privind calculul ingineresc al filtrelor pentru lichide dielectrice, confirmarea modelului teoretic prin cercetări experimentale şi implementarea în practică a rezultatelor obţinute prin brevetarea filtrelor electrice, confecţionate cu participarea autorului.
Obiectivele studiului: formularea problemei şi obiectivelor principale de cercetare; elaborarea şi cercetarea unor mostre experimentale de filtre electrice; selectarea celui mai eficient şi mai optimal filtru; generalizarea datelor experimentale; crearea modelului matematic de calcul ingineresc al filtrelor electrice; concluzii generale şi recomandări.
Noutatea şi originalitatea din punct de vedere ştiinţific: metoda aplicaţiei câmpului electric; utilizarea „electrodului - emiter” sub formă de „electrod - fir” ca diametru relativ mare, cu izolaţia din email perforată, ceea ce formează un nou mecanism fizic, pur coulombian, în baza descărcării electrice “coronă”, cauzată de perforaţii; colectorul şi electrozii de captare ce au menirea de a acumula faza dispersă sunt confecţionate sub formă de labirinturi din plăci metalice cu potenţiale flotante; teoria de separare, care ţine cont de efectul de ecranare a câmpului electric exterior, cauzat de stratul de particule disperse cu grosimea în creştere (problemă gen Stefan), ce se depun pe suprafaţa colectorului, particulele fiind considerate ideal dielectrice; totodată, s-a ţinut cont şi de rezistenţa electrică a stratului menţionat; în cazul particulelor semiconductoare (Cr2O3) sau conductoare (carbon), s-au introdus noţiuni noi – fenomen de difuzie electrică şi de coeficient de difuzie electrică, elaborându-se teoria respectivă; sub aspect teoretic a fost determinată concentraţia particulelor la ieşirea din separatorul electric, în funcţie de timp, demonstrându-se că este de relaxare; au fost generalizate datele experimentale sub formă de ecuaţii adimensionale de similitudine, rezultatele teoretice fiind confirmate experimental.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată: interacţiunile electrohidrodinamice în medii eterogene de tip suspensii cu faza portantă lichidă dielectrică şi aspectele aplicative, ce sunt cercetate şi soluţionate în cadrul modelului fizic de interacţiuni electrohidrodinamice, condiţionate de descărcarea electrică de tip “coronă”, graţie faptului că procesele se desfăşoară în câmp electric puternic-neomogen pentru care şi sunt caracteristice descărcările electrice menţionate.
Semnificaţia teoretică: semnificaţia teoretică a lucrării constă în elaborarea unei noi teorii privind procesul de separare în câmpul electric exterior, la baza căreia este conceptul mecanismului descărcării electrice de tip „coronă”; a fost stabilită ecuaţia de bază pentru concentraţia fazei disperse la ieşirea din separator în funcţie de timp; a fost cercetat efectul de stagnare „aparentă” a procesului de separare electrică în timp, elaborându-se două ipoteze: prima - de ecranare a câmpului exterior de către sarcina electrică a stratului de dispersii, depuse în colectorul de impurităţi şi a doua – de creştere a rezistenţei electrice a acestui strat; deşi ambele ipoteze nu contravin datelor experimentale, ulterior s-a demonstrat că efectul de stagnare a procesului de separare, în anumite cazuri, poate fi explicat şi prin proprietăţile asimptotice ale funcţiei de tip exponenţial;
Valoarea aplicativă a lucrării - au fost efectuate cercetări experimentale ale procesului de separare electrică, pe baza cărora s-a elaborat modelul matematic de calcul ingineresc al separatoarelor electrice de tipul „coronă”; au fost generalizate datele experimentale prin ecuaţii adimensionale pentru toate cazurile de particule disperse: dielectrice, semiconductoare şi conductoare de curent electric; rezultatele obţinute pot fi utilizate atât în calculul de proiectare, cât şi la confecţionarea separatoarelor electrice