|
StatutTeza a fost susţinută pe 23 noiembrie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 ianuarie 2007 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 581.1.03:535-31
|
În ultimul timp, nivelul radiaţiei UV are o influenţa semnificativă în funcţionarea durabilă a ecosistemelor naturale şi antropizate. Modelele de prognoză demonstrează că acţiunile de înlăturare a acestui factor (restabilirea stratului de ozon) pot avea efect numai peste o perioadă îndelungată de timp. De aceea, în prezent ştiinţa ecologică trebuie să cerceteze acţiunea acestui factor stresant şi să găsească modalităţile de adaptare la el. În lucrarea dată a fost cercetată influenţa iradierii UV asupra agrocenozei întrucât în prezent predomină anume acest tip de landşaft, iar împărţirea tradiţională în zone naturale a devenit în mare măsură convenţională. În legătură сu aceasta ca obiect de cercetare a fost aleasă agrocenoza Z. mays cu flora ruderală adiacentă. A fost cercetată acţiunea iradierii UV artificiale asupra viabilităţii, creşterii şi dezvoltării componenţilor agrocenozei şi deasemenea asupra relaţiilor de concurenţă între ei.
În lucrare pentru prima dată a fost demonstrat efectul de protecţie a luminoforilor organici ce posedă maximul de absorbţie în zona UV (acidul acetylsalicylicum, riboflavinum şi tetracyclinum). Luminoforii indicaţi elimină parţial sau total influenţa negativă a stresului UV asupra productivităţii porumbului. Modalitatea cea mai efectivă de prelucrare a constituit-o umezirea seminţelor în soluţii de luminofor înainte de semănat. Alte metode folosite – de exemplu, prelucrarea cu soluţie de luminofor a plantelor de 5 săptămâni şi udarea cu soluţie de luminofor a spicelor tăiate - nu au generat o acţiune la fel de clară asupra productivităţii. Calităţile protectoare sporesc în şirul acidum acetylsalicylicum, riboflavinum şi tetracyclinum, corelând cu schimbarea maximului absorbţiei în direcţia diapazonului undelor lungi. Aceasta a permis de a propune ipoteza, că luminoforii organici pot fi protectori ai plantelor, dacă maximul absorbţiei lor se află în diapazonul iradierii radiomagnetice stresante. Rezultatele obţinute demonstrează că problema adaptării activităţii agrare la schimbarea factorului UV poate fi soluţionată şi ne dă posibilitatea să sperăm că în viitor această problemă va fi soluţionată cu succes.