|
StatutTeza a fost susţinută pe 24 noiembrie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 ianuarie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 33:005(043.3)
|
Realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii agricole trebuie să asigure compatibilitatea cu structurile agricole ale Uniunii Europene, concomitent cu introducerea treptată, până în momentul aderării şi după caz în funcţie de momentul tranziţiei negociate, a mecanismelor PAC.
Pentru ca reuşita integrării internaţionale a agriculturii să fie cât mai repede realizată este necear să se îmbine componenta economică şi cea socială într-un agregat funcţional în care compromisurile trebuie cât mai exact evaluate. Acţionând unilateral asupra unei singure componente, spre exemplu cea economică fără a ţine seama de componenta socială şi cea de mediu, de efectele pozitive dar şi negative care apar de cele mai multe ori, înseamnă a produce perturbări serioase în viaţa socială, iar în ceea ce priveşte componenta de mediu pot apare efecte negative ireversibile. Pe de altă parte acţiunile cu caracter prea puternic social pot produce dereglări ale economiei de piaţă şi întârzieri, uneori inutile, ale reformelor economice. Ambele aspecte au fost des întâlnite în anii de după 1989 în România. Cea mai importantă componentă a procesului de ajustare structurală în agricultură este formarea sectorului exploataţiilor agricole viabile de tip european.
Integrarea avantajoasă a României în structurile europene trebuie să se facă cu respectarea a cel puţin două condiţii şi anume: compatibilizarea structurilor cu cele europene şi atingerea performanţelor care să determine menţinerea pe piaţa comună. Aceste performanţe nu pot fi obţinute fără dezvoltarea şi modernizarea structurilor agrare. România nu are nici resursele ţărilor bogate, şi nici o experienţă managerială de vârf pentru a crea într-o perioadă scurtă de timp cele mai performante structuri pe ansamblul agriculturii. De aceea este necesară o etapizare a obiectivelor şi folosirea cu maximum de eficienţă a resurselor disponibile.
La elaborarea programelor de reformă şi de dezvoltare, în condiţiile actuale ale economiei de piaţă din România datorită decalajelor mari faţă de Uniunea Europeană cât şi faţă de unele state candidate, concentrarea trebuie făcută pe acele elemente care asigură un suport stabil economiei de piaţă realizâdu-se o uniune structurală şi funcţională care să contribuie continu şi permanent la compatibilizarea sistemului nostru economic cu cel occidental, fără a pierde din vedere identitatea naţională sau caracteristicile specifice poporului nostru.
În examinare [5] :
Arhiva tezelor: