|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 septembrie 2019 în CSSşi aprobată de CNAA pe 6 decembrie 2019 Autoreferat![]() TezaCZU 902/904 (478) (043.2)
|
Structura tezei: Introducere, patru capitole, concluzii generale și recomandări, 124 pagini text de bază, bibliografie din 366 de titluri, două anexe, cinci hărți, cinci planşe/tabele tipologice şi 118 figuri. Rezultatele obținute: sunt publicate în zece lucrări științifice.
Scopul lucrării: sistematizarea şi generalizarea datelor cu privire la grupul cultural de tip Gordineşti, apărut în silvostepa pruto-nistreană la finele eneoliticului, bazat pe reluarea prelucrării întregului lot de materiale şi corelarea acestuia cu cele din cadrul facieselor eneolitice târzii (vecine sau din Europa Centrală), cu care comunităţile de tip Gordineşti au intrat în contact.
Obiectivele cercetării: 1) analiza istoriografiei şi delimitarea problemelor nesoluţionate; 2) stabilirea arealului; 3) aprecierea organizării interne şi a tipurilor de complexe de habitat şi de olărit; 4) elaborarea tipologiei pentru inventar; 5) stabilirea practicilor funerare; 6) determinarea analogiilor pentru lotul de materiale; 7) încadrarea cronologică; 8) evidenţierea sincronismelor şi a contactelor cu comunităţile vecine.
Noutatea și originalitatea științifică: rezidă în determinarea locului pe care l-a deţinut grupul cultural de tip Gordineşti atât în ansamblul faciesurilor din perioada finală a eneoliticului din Europa de Est, cât şi al celor din chalcoliticul final central-european, fapt ce a permis, cu unele rezerve, precizarea originii şi a limitelor de evoluţie cronologică a grupului analizat în lucrare. Rezultatele științifice obţinute: rezidă în detereminarea locului grupului cultural de tip Gordineşti în cadrul facieselor eneolitice târzii din Europa de Est, şi a celor din chalcolitichul final central-european, dar şi la precizarea originii şi a limitelor cronologice ale acestuia. Semnificaţia teoretică: constă în valorificarea unei teme centrată pe identificarea şi soluţionarea unui şir de probleme ce ţin de situaţia cultural-istorică din spaţiul pruto-nistrean de la sfârşitul mil. IV – începutul mil. III î.e.n., moment marcat de apusul complexului cultural Cucuteni-Tripolie şi apariţia unor variante locale, cu influenţe venite din exterior.
Valoarea aplicativă: lucrarea va fi de un real folos atât specialiştilor, care se ocupă de studierea eneoliticului final, neo-eneoliticului, chalcolithicului şi a bronzului timpuriu sud-est european, cât şi pentru iniţierea studenţilor de la specializările Arheologie şi Istorie.
Implementarea rezultatelor: ideile și rezultatele principale ale cercetărilor și-au găsit reflectarea în comunicări la 20 conferințe științifice naționale și internaționale (Federaţia Rusă, Ucraina, România, Polonia, Germania) precum şi în cadrul unor lecţii publice ţinute la Institutul de Arheologie al Universităţii din Rzeszów, Polonia.