Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Muzica instrumentală de cameră a lui Gheorghe Neaga între tradiție și inovație


Autor: Chiciuc Natalia
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2019
Conducător ştiinţific: Victoria Melnic
doctor, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)
Instituţia: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 octombrie 2019 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 6 decembrie 2019

Autoreferat

Adobe PDF document – 1.22 Mb / în română

Teza

CZU 85.7(478)(043.2)

Adobe PDF document 13.38 Mb / în română
188 pagini

Cuvinte Cheie

cvartet, Gheorghe Neaga, inovație, limbaj muzical, miniatură, muzică instrumentală de cameră, sonată, suită, tradiție, trio

Adnotare

Lucrarea cuprinde: introducere, 4 capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 262 de titluri, 127 pagini ale textului de bază și 3 anexe, inclusiv exemple muzicale, notografie și o prezentare a repertoriului instrumental de cameră al lui Gheorghe Neaga (pe etape). Rezultatele obținute sunt reflectate în 26 de lucrări științifice (21 ca autor unic și 5 în calitate de coautor).

Domeniu de studiu: istoria muzicii naționale.

Scopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării constă în evidențierea unor trăsături specifice ale limbajului componistic proprii pentru fiecare dintre cele trei etape de creație ale lui Gheorghe Neaga din perspectiva raportului ”tradiție-inovație”. Obiectivele tezei cuprind: examinarea conceptelor ”tradiție” și ”inovație”, precum și a diferitelor tipuri de relații între acestea, prin analiza critică a studiilor realizate în domeniul muzicologiei și a celor din alte sfere ale cunoașterii; determinarea unei baze metodologice care să constituie un suport în procesul de investigare a repertoriului instrumental de cameră al lui Gheorghe Neaga prin prisma corelațiilor între tradiție și inovație; selectarea celor mai relevante opusuri ale lui Gheorghe Neaga în diferite genuri instrumentale de cameră în vederea stabilirii unor particularități de evoluție a stilului compozitorului; studierea lucrărilor selectate la nivelurile sintactic și semantic, determinând cele mai pregnante procedee componistice și mijloace de expresie; identificarea în mod concret și argumentat în creațiile analizate a elementelor ce demonstrează manifestarea unui anumit tip de interacțiune a celor două componente din perechea corelativă ”tradiție-inovație” sau fuziunea acestora; valorizarea aportului lui Gheorghe Neaga în domeniul muzicii cameral-instrumentale și aprecierea figurii creatoare a compozitorului.

Noutatea și originalitatea științifică a cercetării constă în viziunea panoramică, de sinteză, asupra creației cameral-instrumentale a lui Gheorghe Neaga, dar și în optica nouă prin prisma căreia au fost examinate lucrările selectate pentru studiu. Deși o parte dintre compozițiile examinate au mai fost investigate anterior, doar câteva opusuri fiind analizate în premieră, caracterul inedit al tezei este asigurat anume de faptul că pentru prima dată în muzicologia autohtonă muzica instrumentală de cameră a compozitorului este cercetată din perspectiva relației dintre conceptele ”tradiție” și ”inovație”. Din aceeași perspectivă se propune și o periodizare a creației compozitorului.

Problema științifică soluționată rezidă în fundamentarea sintezei dialectice a conceptelor ”tradiție” și ”inovație” în lucrările ce alcătuiesc repertoriul cameral-instrumental al lui Gheorghe Neaga prin scoaterea în evidență a particularităților limbajului componistic care determină specificul celor trei etape de creație ale compozitorului.

Importanța teoretică a studiului constă în argumentarea științifică a observațiilor asupra evoluției stilului componistic al lui Gheorghe Neaga în domeniul muzicii cameral-instrumentale raportate la relațiile multidimensionale între categoriile ”tradiție” și ”inovație”.

Valoarea aplicativă a lucrării. Teza reprezintă o contribuție la studierea celor mai valoroase opusuri cameral-instrumentale semnate de Gheorghe Neaga. Conținutul lucrării poate fi considerat un suport util pentru ulterioarele studii teoretice, precum și poate fi recomandat în calitate de material informativ suplimentar pentru studierea disciplinelor Istoria muzicii naționale și Forme muzicale.

Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele studiului au fost reflectate în 26 lucrări științifice – 16 articole și 10 rezumate – cu volum total de 10 c.a., publicate în urma prezentării de comunicări în cadrul a 24 întruniri științifice, dintre care 6 naționale și 18 internaționale. 6

Cuprins


1. MUZICA INSTRUMENTALĂ DE CAMERĂ A LUI GHEORGHE NEAGA ȘI RAPORTUL ”TRADIȚIE-INOVAȚIE” CA OBIECTE ALE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
  • 1.1. Creația instrumentală de cameră a compozitorului Gheorghe Neaga în studiile de muzicologie
  • 1.2. Repere metodologice privind problema raportului ”tradiție-inovație”
  • 1.2.1. Binomul ”tradiție-inovație”: aspecte generale
  • 1.2.2. Relația ”tradiție-inovație” în muzică
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1

2. FILIAȚIE CU TRADIȚIA ÎN CREAȚIILE DE LA ÎNCEPUT DE CALE (anii 1950-1960)
  • 2.1. Folclorul ca sursă de inspirație în miniaturi și ciclul de miniaturi
  • 2.2. Perpetuarea tradițiilor în genul de sonată
  • 2.3. Experiențe cameral-instrumentale în genul de suită
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. FUZIUNEA TEHNICILOR COMPONISTICE TRADIȚIONALE CU CELE NOI ÎN PERIOADA DE MATURITATE (anii 1970-1980)
  • 3.1. Tratări metro-ritmice în genul de miniatură
  • 3.2. Atipicitate arhitectonică în genul de sonată
  • 3.3. Tradiție și inovație în ansamblul de trio
  • 3.4. Convenționalul hotar dintre vechi și nou în genul de cvartet
  • 3.5. Noi căutări în genul de suită
  • 3.6. Concluzii la capitolul 3

4. VALORIFICAREA INOVATOARE A PRINCIPIILOR DE COMPOZIȚIE LA ETAPA FINALĂ DE CREAȚIE (anii 1990-2003)
  • 4.1. Laconismul exprimării în miniaturi și cicluri de miniaturi
  • 4.2. Aspecte înnoitoare în genul de sonată
  • 4.3. Ambiguități structurale în ansamblul de trio
  • 4.4. Explorarea procedeelor componistice savante în cvartetul de coarde
  • 4.5. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
NOTE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
ANEXE