|
StatutTeza a fost susţinută pe 25 ianuarie 2020 în CSSşi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2020 Autoreferat![]() TezaCZU 130.3 (043.2)
|
Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 249 titluri, 138 de pagini de text de bază. Rezultatele obținute sunt publicate în 14 lucrări ştiinţifice.
Domeniul de studiu. Prezenta lucrare aparţine domeniului Ontologiei și Gnoseologiei și se referă la metodologia de evaluare a studiilor „trăsături generale ale realității spirituale”. Scopul lucrării constă în reevaluarea de pe poziții noi a conceptelor despre trăsăturile generale ale realității spirituale și fundamentarea ideii că acest proces semnifică formarea unui nou compartiment de cercetare, în cadrul cărui trebuie de evidențiat problemele de ordin logico-metodologic.
Obiectivele lucrării: a evidenția în istoria filosofiei sec. al XIX – începutul sec. al XXI cele mai elocvente tratări ale fenomenelor culturii spirituale, în cadrul cărora s-au inițiat concepte și doctrine despre trăsăturile generale ale realității spirituale (moduri istorice de gândire, periodizare, legități); a argumenta teza că conținutul compartimentului „trăsături generale ale realității spirituale” posedă o evoluție a formării sale, ce constituie bilanțul unui proces bisecular de tratare logică a fenomenelor culturii spirituale; a scoate în evidență originea formării noului obiect de studii „trăsături generale ale fenomenelor culturii spirituale”, analizând conceptul iluminiștilor francezi „ideologie” din punctul de vedere al proiectului inițial și al evoluției lui ulterioare; a înfăptui o analiză comparată a concepției „structura conștiinței sociale” cu studiile precedente de tratare logică pentru a evidenția legătura lor ideatică și coraportul doctrinei în cauză cu noul obiect de studii „trăsături generale ale fenomenelor spirituale”; a efectua o examinare separată a concepției „structura conștiinței sociale”, reieșind din premise metodologice noi, pentru a explica conținutul și deficiențele ei printr-o legătură cauzală unică; a formula cele mai importante probleme metodologice ce derivă din analiza concepției „structura conștiinței sociale” și din studiul filosofic bisecular al domeniului spiritual, specificând valoarea lor pentru cercetarea ulterioară; a profila asigurarea noțională a investigației științifice particulare a trăsăturilor generale ale fenomenelor culturii spirituale și a o compara cu practica similară din cadrul studiului filosofic pentru a stabili corespunderea lor noilor obiective ale cercetării vizate; a reliefa factorii de impulsionare a duratei și extinderii studiului fenomenelor realității spirituale, evidențiind elementul primordial pentru etapa contemporană de cercetări, și a sonda perspectivele acestor investigații.
Noutatea ştiinţifică a tezei de doctor rezidă în:
1) implementarea abordării logice în activitatea de evaluare a cercetărilor realității spirituale ce a perfecționat instrumentarul analitic, oferindu-i noi posibilități de examinare: a structura pluralitatea de investigații în două torente autonome, a analiza în ansamblu studiile bazate pe abordarea logică, a profila problematica lor metodologică;
2) prezentarea compartimentului „trăsături generale ale fenomenelor culturii spirituale”, recent constituit în cadrul filosofiei sociale, drept produs istoric al evoluției studiilor de abordare logică a fenomenelor specificate;
3) definitivarea estimării critice a concepției „structura conștiinței sociale”, evaluând-o pentru prima dată în mod sistemic, în lumina și contextul studiilor fundate pe abordarea logică;
4) specificarea tratării empirice a categoriei „conștiință socială” în calitate de neajuns esențial al concepției „structura conștiinței sociale”, deficiență apreciată după scara și efectele sale ca o formă nouă de interpretare simplistă a fenomenelor culturii spirituale;
5) profilarea extinderii psihologiei în științe și artă ca factor major de influență al cercetării de proporții a fenomenelor culturii spirituale.
Principala problemă ştiinţifică soluţionată. În teză s-a demonstrat că studiile fenomenelor realității spirituale efectuate în filosofie și științele particulare s-au soldat cu formarea unui nou compartiment de cercetare, „domeniul spiritual al vieții sociale”, fiind evidențiate cele mai importante probleme de ordin logicometodologic.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării consistă în faptul că rezultatele investigației oferă noi mijloace și posibilități de a trata și continua cercetarea problemelor domeniului spiritual al vieții sociale, ale trăsăturilor lui generale. Materialele elaborate posedă o valoare didactică și educativă. Rezultatele studiilor pot fi utilizate la elaborarea suporturilor de curs la Filosofie, Filosofie socială, precum și la crearea cursurilor facultative, cum ar fi Probleme filosofice ale psihologiei.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Lucrarea constituie un punct de reper atât în activitatea didactică, cât şi în cea practică a filosofilor, a reprezentanților științelor particulare ce se ocupă de metodologia cercetării trăsăturilor generale ale domeniului spiritual al vieții sociale.