română | русский | english

Autor: Valentin Tudorică Gradul: doctor în drept Specialitatea:  12.00.10 - Drept internaţional public Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Oleg Balan doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Administrare Publică Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 16 decembrie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007 Autoreferat erată – 0.26 Mb / în română Teza CZU 341.43 (478) (043.3) 4.61 Mb / în română 151 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza de doctorat pe care am elaborat-o îşi are originea în actualitatea ei, manifestată de atâtea ori pe parcursul ultimilor ani ai secolului XX. Numeroasele crize ce au influenţat şi zona noastră şi care au generat valuri însemnate de refugiaţi solicitanţi ai statutului de azilant politic, au scos în relief numeroasele neajunsuri pe care le conţin normele în vigoare şi capacitatea destul de scăzută a instituţiilor destinate să gestioneze asemenea crize. Faptul că în cazul extrădării infractorilor, mecanismele funcţionează greoi şi că de multe ori această instituţie merge alături de cea a azilului, ne-a determinat să le tratăm împreună, în scopul de a marca modul în care acestea funcţionează, ce mecanisme reglatoare auîn funcţiune şi ce trebuie făcut pentru ca acestea să devină efectiv utile juriştilor şi practicienilor în materie.

Abordarea amplă pe care am făcut-o cu privire la instituţia azilului politic, s-a datorat şi minusului legislativ şi doctrinar care se manifestă din acest punct de vedere, precum şi faptului că, studiile realizate tratează această instituţie într-o strânsă legătură cu cea care analizează problema migraţiei sau instituţia străinului, generând numeroase confuzii şi contribuind la menţinerea în funcţiune a unor instituţii ce asigură gestionarea lor, în detrimentul solicitanţilor de azil.

Totodată am apreciat ca util să punem un accent sporit pe instituţia azilului politic, deoarece ea nu poate şi nici nu va putea într-un viitor apropiat să fie asimilată instituţiei refugiatului, chiar dacă în cuprinsul unor norme, căt şi al unor studii doctrinare vom întâlni folosirea frecventă a ambilor termeni, ce vor genera confuzii semnificative.

Tratarea acestui subiect în conţinutul unei teze de doctorat o găsim de asemenea extrem de utilă, atunci când facem a analiză detaliată a evoluţiei pe careo va avea în viitor, atunci când luăm în calcul aderarea României şi a R. Moldova la U.E., politicile de contingent adoptate de aceştia şi intenţiile de transformare a statelor de la periferiea U.E. în state potenţiali primitori ai azilanţilor.

Modul în care am abordat acest subiect de altfel extrem de amplu, datorită problematicii pe care o cuprinde, a urmărit în principalsă clarifice aspectele definitoriiale instituţiilor analizate, să prezinte preocupările la nivel internaţional, regional şi în plan intern cu privire la azil şi extrădarea infractorilor şi să detalieze unele aspecte procedurale, prin efectuarea unor studii comparative atât în plan intern, cât şi la nivel regional.

Nu în ultimul rând, teza a urmărit să pună un accent sporit pe modul în care este reflectată instituţia azilului în lumina documentelor O.N.U. şi nu aşa cum se încearcă în cuprinsul unor documente de interes regional sau naţional.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Diana Sîrcu-Scobioala
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
• Florian Coman
  doctor în drept, profesor universitar, Bucureşti, România

 Teze

În examinare [1] :

• Libertatea de gândire în contextul articolului 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
  16 decembrie 2022

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2023 [1]2022 [7]2021 [2]2019 [1]2018 [4]2017 [1]2016 [5]2015 [3]2011 [2]2010 [2]2009 [3]2008 [5]2007 [5]2006 [5]2005 [6]2004 [1]

[...] Acte Normative