română | русский | english

Autor: Zaharia Sergiu Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.27 - Chirurgie Anul: 2021 Conducători ştiinţifici: Igor Mişin doctor habilitat, profesor cercetător, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Ana Mişina doctor habilitat, conferenţiar cercetător Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut Teza a fost susţinută pe 18 noiembrie 2020 în CSS şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2021 Autoreferat – 0.91 Mb / în engleză – 1.01 Mb / în română Teza CZU 616-089.84: 618.14-002 16.00 Mb / în română 207 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Structura tezei: Teza este expusă pe 120 pagini, conține - introducere, 4 capitole, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii, reco- mandări practice, 5 tabele, 110 figuri, 274 surse bibliografice. La tema tezei au fost publica- te 23 lucrări științifice.

Domeniul de studiu: științe medicale, medicină clinică, chirurgie (321.13).

Scopul lucrării: Optimizarea managementului diagnostico-curativ al pacientelor cu endometrioza cicatricei postoperatorii prin analiza variată a criteriilor clinice, imagistice, morfologice și a rezultatelor tratamentului chirurgical.

Obiectivele cercetării: (1) Studierea manifestărilor clinice şi particularităților de localizare a endometriozei cicatricei postoperatorii. (2) Determinarea structurii intervențiilor chirurgicale precedente şi definitivarea factorilor de risc responsabili în dezvoltarea endometriozei cicatricei postoperatorii. (3) Stabilirea criteriilor imagistice (ultrasonografice, dopplerografice, tomografice, imagistice prin rezonanță magnetică) şi a particularităților anatomo-topografice ale endometriozei cicatricei postoperatorii. (4) Aprecierea volumului optim al intervenției chirurgicale pentru rezolvarea endometriozei cicatricei postoperatorii în baza rezultatelor precoce şi la distanță. (5) Evaluarea particularităților morfologice şi a profilului imunohistochimic a endometriozei cicatricei postoperatorii.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute: În baza evaluării clinice au fost stabiliți factorii de risc primordiali în apariția ECP: (1) operația cezariană (89.3%, p<0.0001); (2) primiparele (80%, p<0.0001); (3) operațiile programate (76%, p=0.0005); (4) membrana amniotică intactă (88%, p<0.0001). S-a constatat prezența semnelor clinice nespecifice, durerea permanentă depistată în 38.2% (p>0.05) și inactivitatea formațiunii de volum în dependență de ciclul menstrual – 29.4% cazuri, diferența fiind statistic semnificativă (p=0.0014), ceea ce ne obligă la un diagnostic diferențial minuțios.

Au fost evidențiate particularitățile specifice ECP: predominarea în regiunea peretelui abdominal anterior (82.4%, p<0.0001), endometriome unice comparativ cu cele multiple (91.2% vs. 8.8%, p<0.0001), incizia Pfannenstiel vs. laparotomia mediană (92.3% vs. 7.7%, p<0.0001), dominarea endometriomului în unghiul stâng a laparatomiei Pfannenstiel (75%) vs. unghiul drept (16.6%) vs. bilateral (4.2%) vs. central (4.2%, p=0.0012).

S-a apreciat semnificația majoră a USG + dopplerografie în diagnosticul ECP și s-au stabilit criteriile imagistice caracteristice pentru patologia dată: formațiune de volum rotundă/ovală, hipoecogenă cu contur hiperecogen, prezenţa vascularizării (91.7%, p=0.0001). A fost determinat diametrul mediu al ECP în dependență de gradul de vascularizare, confirmând că în cazul endometriomelor de dimensiuni majore se asociază o creștere consecutivă a gradului de vascularizare.

S-au analizat rezultatele IRM în diagnosticul ECP prin determinarea micro-hemoragiilor în interiorul formațiunii și procesului perifocal accentuat, în dependență de perioadele ciclului menstrual, considerând oportun efectuarea IRM în zilele înainte sau imediat după mensis.

Au fost structurate principiile de bază a tratamentului chirurgical în scopul prevenirii recidivei la pacientele cu ECP, păstrarea integrității formațiunii, excizia chirurgicală en bloc depăşind 5–10 mm în limitele ţesuturilor sănătoase. S-au stabilit criteriile aplicării metodei de reconstrucție a peretelui abdominal după excizia endometriomului.

Pentru prima dată, în baza studierii rezultatelor morfopatologice a ECP, au fost stabilite următoarele particularități: (1) prezența formelor evolutive active și inactive; (2) prezența elastozei la nivelul stromei și a țesuturilor; (3) detectarea formațiunilor globoide endometriozice neformate la distanță de focarele primare; (4) imitarea aspectelor morfologice a pseudoxantomului, pseudomixomului sau fibroelastomei. A fost determinat că profilul imunohistochimic a ECP este caracterizat prin expresia pozitivă în glandele endometriale (CK7, vimentin, RP, RE–∝) și în stroma citogenă (CD10, RP, RE– ∝).

În premieră a fost constatată eficacitatea intervenției chirurgicale la pacientele cu ECP, prin evaluarea scorului de calitate a vieții, obținând ameliorare semnificativă a QL postoperator.

Valoarea aplicativă a lucrării: Sunt descrise particularitățile clinice specifice și nespecifice ale ECP. Minuțios descrise criteriile clinice și imagistice ce pot fi utile în diagnosticul diferențial cu formațiunile de volum din regiunea cicatricei postoperatorii. Prezentate semnele imagistice specifice (USG + dopplerografie, TC, IRM) ale ECP. Sunt argumentate și prezentate etapele chirurgicale în tratamentul ECP. Au fost prezentate rezultatele la distanță după tratamentul chirurgical al ECP, prin prisma absenței recidivei, herniilor postoperatorii și influenței asupra calității vieții.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: În baza acestui studiu au fost implementate noi metode de diagnostic și tratament al pacientelor cu ECP în secțiile de chirurgie a Institutului Medicină de Urgență, secția de ginecologie chirurgicală a Institutului Mamei și Copilului (or. Chișinău, Republica Moldova) şi în procesul didactic al catedrei de chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi” a Universității de Stat Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Sergiu Berliba
  doctor, conferenţiar universitar
• Ana Donscaia
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic
• Alexandru Gudima
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic

Membrii Consiliului Ştiintific

• Dumitru Casian , preşedinte
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Igor Mişin, membru
  doctor habilitat, profesor cercetător, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Olga Cerneţchi, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Sergiu Ungureanu, membru
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

 Teze

[...] Acte Normative