|
StatutTeza a fost susţinută pe 4 noiembrie 2021 în CSSşi aprobată de CNAA pe 22 decembrie 2021 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 633.15:[575.222.78:631.527](478)
|
Structura tezei: introducere, 5 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 233 titluri, 2 anexe, 215 pagini de text de bază (până la Bibliografie), 37 figuri, 47 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 46 lucrări ştiinţifice.
Scopul lucrării: identificarea elementelor de bază ale organizării genetice a heterozisului la porumb pentru optimizarea procesului de selectare a plantelor dihaploide, orientat spre crearea liniilor consangvinizate cu productivitate înaltă.
Obiectivele cercetării: elaborarea şi aplicarea metodei de determinare a linkage-ului la aprecierea parametrilor genetici; elaborarea şi aplicarea schemei de selecţie a plantelor dihaploide orientată spre obţinerea liniilor homozigote cu productivitate maximă din hibrizi simpli.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Au fost soluţionate noi probleme ale geneticii biometrice: aprecierea valorilor nedeplasate ale gradului mediu de dominare şi de poligenie pentru caracterele cantitative; aprecierea intervalului linkage-ului mediu; interpretarea genetică a datelor statistice ale manifestării heterozisului. Rezultatele obţinute au făcut posibilă stabilirea unor aspecte importante privind natura genetică a heterozisului la porumb: heterozisul productivităţii este controlat de efecte dominante şi semidominante, dominanţa fiind practic unidirecţionată, cea mai mare parte a efectului heterozis este determinată de câteva zeci de loci; linkage-ul mediu dintre ei corespunde nivelului teoretic statistic aşteptat pentru localizarea aleatorie a genelor. A fost stabilită cis-reglarea crossing-over-ului la porumb. A fost elaborată şi testată la porumb o nouă metodă de selecţie a plantelor bazată pe folosirea dihaploizilor – schema de selecţie suplimentată-restaurată care a contribuit la creşterea productivităţii liniilor consangvinizate cu 30% în ciclul 3 de selecţie.
Problema ştiinţifică soluţionată constă în fundamentarea ştiinţifică a unei noi direcţii în genetica biometrică, bazată pe optimizarea calculului efectelor lincage-ului genetic, ceea ce a condus la identificarea mai exactă a elementelor de bază ale organizării genetice a heterozisului la porumb, fapt ce a permis elaborarea schemei de selecţie suplimentat-restaurată la plantele dublu haploide, orientată la crearea liniilor homozigote productive prin acumularea genelor favorabile responsabile de heterozis.
Semnificaţia teoretică. Procedeele de calcul elaborate pentru linkage-ul mediu şi contribuţia distorsiunilor acestuia extind posibilităţile analizei biometrice a caracterelor cantitative, deoarece aprecierea linkage-ului rămâne una dintre cele mai puţin investigate aspecte ale geneticii biometrice. Metodele elaborate fac posibilă obţinerea unor estimări veridice ale gradului mediu de dominare, în lipsa cărora problema naturii dominante sau superdominante a heterozisului nu a fost încă complet soluţionată.
Rezultatele experimentale obţinute relevă prevalenţa interacţiunilor dominante în efectul heterozis la porumb, fiind un argument important în favoarea teoriei dominanţei. Parametrul heterozis normat introdus de autor permite o interpretare genetică a datelor obţinute cu privire la manifestarea heterozisului la un grup de genotipuri. Efectul detectat al fondalului homozigot asupra frecvenţei de recombinare nu este prevăzut de ipotezele de crossing-over existente şi necesită o revizuire a acestora. Manifestarea unor caractere cantitative şi calitative la liniile dihaploide este în concordanţă cu teoria efectului compensator al genelor.
Valoarea aplicativă. Schema de selecţie suplimentată-restaurată elaborată permite crearea liniilor consangvinizate de porumb cu productivitate înaltă, iar în caz favorabil poate duce la fixarea heterozisului. Schema este aplicabilă pentru diferite culturi la care este posibilă obţinerea liniilor dihaploide. Efectul constatat al dublării frecvenţei de recombinare între locii heterozigoţi pe fundalul homozigot poate soluţiona problema variabilităţi inaccesibile a recombinaţiei.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Metodele de creare a liniilor dihaploide au fost implementate în practica de ameliorare şi se utilizează pentru obţinerea hibrizilor de porumb productivi în cooperare cu Institutul de Fitotehnie "Porumbeni" şi crearea liniilor consangvinizate productive în Laboratorul Resurse Genetice Vegetale a Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor.