|
StatutTeza a fost susţinută pe 15 decembrie 2022 în CSSşi aprobată de CNAA pe 24 februarie 2023 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 595.421(478) (043.3)
|
Structura lucrării: introducere, 5 capitole, concluzii generale și recomandări practice, bibliografie din 307 titluri, ,111 pagini text de bază, 28 de figuri, 16 tabele. Rezultatele obținute sunt publicate în 17 lucrări științifice.
Domeniu de studii: parazitologie
Scopul lucrării: studiul diversității speciilor de căpușe colectate de pe păsările paseriforme și stabilirea semnificației potențiale epidemiologice a căpușelor și potențialului de rezervar de infecții ale omului și vitelor mari cornute.
Pentru atingerea acestui scop, au fost identificate următoarele sarcini de cercetare: Determinarea compoziției în specii a căpuşelor ixodide parazitând la păsările paseriforme din Republica Moldova, aflarea dinamicii sezoniere a apariţiei căpuşelor la păsări în diferite perioade ale anului. Precizarea compoziției speciilor de păsări, care sunt principalele gazde ale căpușelor ixodide pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a identifica factorii care determină precum și ce agenți patogeni sunt transferați de căpușele ixodide colectate folosind metode moderne în biologie moleculară, de analiza importanței epidemiologice a căpușelor colectate de la păsări.
Noutatea și originalitatea științifică: în premieră pe teritoriul Republicii Moldova a fost aplicată o metodă real time PCR pentru cercetarea patogenilor căpușelor; a fost determinat nivelul de infestare a căpușelor colectate de pe păsări cu borelia, rikeția, anaplasmă, babezia – agenți patogeni ai omului; pentru prima dată pe teritoriul țării în căpușele Ixodes ricinus a fost depistat un patogen al omului Borrelia miyamotoi, care poate cauza febra returnabilă.
Rezultatele obținute, care pot contribui la soluționarea problemei științifice importante constau în fundamentalizarea științifică a rolului căpușelor ixodide (Acaria: Ixodidae) colectate de pe păsări și in special stadiilor preimago ale căpușei Ixodes ricinus în caliatate de transmițători ai diferitor patogeni, ceea ce a condus la determinarea potențialului păsărilor în calitate de rezervor de infecții, precum și stabilirea diversității speciilor de păsări care sunt gazde pentru căpușe ixodide, ceea ce a permis pentru prima dată în ultimii 40 de ani de a obținea date fiabile (sigure) despre rolul păsărilor în răspăndirea și menținerea patogenilor ixodide ce provoacă boli ale omului. Datele obținute pot contribui la prognozarea situației epidemiologice în Republica Moldova.
Semnificația teoretică: rezultatele obținute extind cunoștințele despre fauna, ecologia căpușelor ixodide, precum și despre rolul epizootologic și cel epidemiologic al păsărilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Valoarea aplicativă a lucrării: materialele lucrării pot fi utilizate în munca științifică și practică a epidemiologilor, entomologilor, precum și în calitate de material didactic la parazitologie, zoologie și ecologia animalelor. Datele obținute prezintă un interes pentru Centrele de Sănătate Publică, deoarece contribuie la prognozarea situației epidemiologice și planificarea activităților legate de monitorizarea și controlul numărului de căpușe ixodide.
Implementarea rezultatelor: rezultatele acestei lucrări sunt folosite cu scop didactic în cursurile Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Biologie și Pedologie, precum și în activitatea de analize medicale la Centrul MedExpert in Laboratorul de biologie moleculară la testarea căpușelor ixodide.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: