|
StatutTeza a fost susţinută pe 20 aprilie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 612.015.38, 577.122.3, 599.323.4:591.05
|
S-a studiat conţinutul aminoacizilor liberi din plasmă şi eritrocite la şobolani-masculi, linia Wistar tineri (3 şi 9 săptămâni), adulţi (12 luni) şi senili (24 luni) în condiţii confortogene şi stresogene. În calitate de factor stresogeni s-au folosit: imobilizarea dură timp de 24 de ore; stresul nociceptiv cronic de menajare şi excesiv obţinut prin stimularea transcutanată cu curent electric cu diferiţi parametri şi durată; privaţiunea alimentară timp de 24 şi 48 de ore.
S-a stabilit, că în condiţii confortogene conţinutul aminoacizilor liberi din plasmă este diferit de cel din eritrocite: în plasmă predomină alanina, glutamina, iar în eritrocite – prolina. În condiţii relativ confortogene conţinutul total al aminoacizilor liberi din sângele şobolanilor a crescut odată cu vârsta din contul celor din eritrocite, deşi în perioada senilă s-a constatat o tendinţă de diminuare a aminoacizilor în plasmă. Concentraţii maxime ale aminoacizilor esenţiali şi neesenţiali în plasmă s-au determinat la şobolanii de 9 săptămâni, concentraţii minime ale aminoacizilor esenţiali s-au stabilit la şobolanii de 3 săptămâni, iar ale aminoacizilor neesenţiali – la senili. În eritrocite ambele grupe de aminoacizi s-au majorat continuu cu vârsta.
În condiţiile acţiunii factorilor stresogeni concentraţiile aminoacizilor s-au modificat neuniform în plasmă şi eritrocite, deviaţiile din conţinutul aminoacizilor fiind în dependenţă de natura, durata de acţiune a agentului stresogen şi de vârsta organismului. Cele mai profunde modificări din pool-ul aminoacizilor s-au determinat la şobolanii imobilizaţi şi în stress cronic excesiv unde conţinutul aminoacizilor s-a majorat în plasmă şi în eritrocite. Semnificativ pentru imobilizare a fost creşterea importantă a aminoacizilor esenţiali сetogeni, aminoacizilor-mediatori şi predecesori ai aminelor biogene, amoniacului şi aminoacizilor participanţi la sinteza ureei. În condiţii de stres cronic excesiv valorile crescute ale aminoacizilor cetogeni s-au asociat cu concentraţii mai elevate ale celor glicogeni.
La şobolanii tineri, 3 săptămâni, imobilizaţi şi la senilii expuşi stresului cronic excesiv sporirea aminoacizilor din plasmă a fost mai expresivă comparativ cu celelalte grupe de vârstă, iar în eritrocite conţinutul aminoacizilor a diminuat.
Stresarea cronică de menajare s-a reflectat mai semnificativ asupra conţinutului aminoacizilor din eritrocite la tineri comportând tendinţa de diminuare, la celelalte vârste modificările au avut caracter bidirecţionat.
Privaţiunea de hrană iniţial, după 24 de ore, a determinat diminuarea sumei aminoacizilor liberi în eritrocite, apoi, după 48 de ore, conţinutul aminoacizilor esenţiali s-a majorat în ambele medii, mai semnificativ în eritrocite, iar cei neesenţiali au diminuat în plasmă. Modificările din aminograma şobolanilor tineri chiar după 1 zi de privaţiune alimentară au corespuns celor stabilite la şobolanii maturi şi senili după 48 de ore.
Modificările conţinutului aminoacizilor liberi sunt în dependenţă de natura, durata de acţiune şi intensitatea agentului stresogen şi comportă particularităţi de vârstă. La analiza conţinutului aminoacizilor liberi din sânge este important de a evalua pool-ul aminoacizilor separate în plasmă şi în eritrocite.