română | русский | english

Autor: Snejana Stoleicov Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.30 - Epidemiologie Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Viorel Prisăcari doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Consultant ştiinţific: Gornea Filip (decedat) doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 25 aprilie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007 Autoreferat – 0.27 Mb / în română Teza CZU 616.71-002-001-036.22 1.56 Mb / în română 119 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Lucrarea prezintă un studiu în epidemiologia, etiologia, prevenirea şi tratamentul osteitei posttraumatice. În studiu au fost incluşi 591 de pacienţi cu osteita posttraumatică. Structura etiologică a osteitei posttraumatice şi antibioticorezistenţa tulpinelor decelate s-a studiat în baza investigaţiilor bacteriologice standardizate la 138 de pacienţi.

Particularităţile epidemiologice în osteita posttraumatică se caracterizează prin: afectarea persoanelor apte de muncă cu vîrsta între 21 – 55 ani (78,20%), predominarea infecţiei în traumele membrelor inferioare (83,55%), precum şi în traumele închise (74,15%), predominarea bărbaţilor în morbiditatea generală (80,50%), cronizarea infecţiei (69,5%).

În lucrare sunt reflectaţi factorii de risc care favorizează dezvoltarea osteitei posttraumatice, în funcţie de tipul traumei, prezenţa maladiilor concomitente, perioada adresării pacienţilor după asistenţă medicală şi termnului de efectuarea a prelucrării chirurgicale primare.

S-a constatat, că în 43,18% din cazuri, contaminarea sectorului afectat a avut loc în timpul traumei, în 20,55% - în timpul intervenţiei chirurgicale cu aplicarea metaloconstrucţiilor, în 15,03% - în perioada spitalizării, în 20,89 % - în condiţii habituale şi în 0,38% - în condiţii de ambulator. În cazul fracturilor deschise, contaminarea sectorului traumat a avut loc predominant în condiţii habituale (85,86%), iar în fracturile închise – predominant în condiţii spitaliceşti (59,58%). Se remarcă acţiunea aplicării diverselor metaloconstrucţii la dezvoltarea procesului septico-purulent, în deosebi în fracturile închise. Mai frecvent osteita posttraumatică apare în rezultatul utilizării aparatului Ilizarov (25,86%) şi în osteosinteza cu broşe (22,22%), în osteosinteza centromedulară – 19,19%, în osteosinteza cu placă metalică – 17,78% şi în osteosinteza cu şurub – 14,95% din numărul pacienţilor.

S-a stabilit structura etiologică a osteitei posttraumatice: în 62,6% din cazuri predomină flora grampozitivă, inclusiv în 75,0% cazuri – la pacienţii cu fracturi închise. Flora gramnegativă predomină în fracturile deschise – 46,7%. Din microorganismele decelate predomină S.aureus – 36,64%, S.epidermidis – 20,61%, P.aeruginosa – 10,69%, E.coli – 8,40%, P.mirabilis – 7,63%.

S-a studiat rezistenţa antibacteriană a tulpinelor de germeni decelaţi la 34 de antibiotice. S-a constatat, că o rezistenţă mai pronunţată manifestă microorganismele gramnegative, inclusiv P.vulgaris (90,3%), P.aeruginosa (77,5%). Polirezistente la antibiotice s-au dovedit a fi 76,9% de tulpinile de microorganisme decelate.

S-a propus un preparat antibacterian nou „Izohidrafural” sol. 0,05% pentru tratamentul şi privenirea osteitei posttraumatice, care este de 2 – 4 ori mai activ şi de 9 ori mai puţin toxic în comparaţie cu analogul structural – furacilina.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Vasile Pascaru
  doctor, conferenţiar universitar
• Constantin Spînu
  doctor habilitat, profesor universitar

 Teze

[...] Acte Normative