|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 august 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 616-002.78+577.115
|
În baza unei analize complexe este prezentată caracteristica sindromului articular, manifestărilor extraarticulare şi a patologiilor asociate în gută. Au fost examinaţi 105 pacienţi cu diagnosticul de gută, stabilit conform criteriilor ACR. Analiza indicilor de peroxidare lipidelor şi sistemului de protecţie antioxidantă precum şi rezultatele obţinute s-a efectuat în plan comparativ cu 2 loturi de control: 20 de persoane sănătoase şi 20 de pacienţi cu patologie cardiovasculară fără hiperuricemie asimptomatică confruntabile după vârstă şi sex.
În cadrul debutul gută la vârsta până la 40 de ani sunt caracteristice: anamneza ereditară agravată, intervalul peste 7,44±0,64 ani de la debut pînă la apariţia tofusurilor vizibile. Pentru pacienţii cu debut după 51 de ani importante sunt stresul psiho-emoţional şi frigul în provocarea accesului acut. La pacienţii cu debut poliarticular a fost stabilită o tendinţă spre apariţia mai frecventă a geodelor şi dezvoltarea unui grad mai avansat de insuficienţă a funcţiei articulare. În perioada manifestă a bolii pentru pacienţii cu forma tofacee este caracteristică este afectarea articulaţiilor ne tipice pentru gută (articulaţiile cotului şi articulaţiile mici ale mâinilor) pe fondul unui anamnestic ereditar agravat. Afectarea renală s-a înregistrat în 56,2% de cazuri, manifestându-se prin dereglarea ratei filtraţiei glomerulare şi prezenţa urolitiazei. S-a depistat frecvenţa majoră a patologiilor asociate cu tangenţe comune metabolice în patogeneza: HTA (77,6%), sindromul metabolic (62%), supraponderalitatea (60%), obezitatea (31,5%), diabetul zaharat (17,2%). La pacienţii cu sindrom metabolic s-a observat un debut tardiv cu o durată mai lungă a accesului acut. Funcţia discriminantă propusă pentru prognosticarea gutei cronice tofacee cu tofusuri localizate extracutanat sau confirmarea formaţiunilor suspecte de tofus în lipsa posibilităţii depistării morfologice a substratului, are o sensibilitate înaltă (84,75%) şi va contribui la stabilirea unui diagnostic precoce şi cert.
La pacienţii cu gută se constată activarea proceselor de peroxidare a lipidelor şi depresia sistemului antioxidant de protecţie. Gradul de exprimare a acestor modificări patologice se află în corelare cu forma şi durata maladiei, fiind mai pronunţate la pacienţii cu forma tofacee. Determinarea indicilor peroxidării lipidelor şi activităţii sistemului de protecţie antioxidantă în serul sanguin şi eritrocite în gută poate servi ca metodă informativă pentru aprecierea stresului oxidativ, progresării bolii şi verificarea eficienţei tratamentului aplicat.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: