|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 septembrie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 24 ianuarie 2008 Autoreferat![]() ![]() TezaCZU 94(100)(043.3)
|
Scopul lucrării este de a determina gradul de realizare a legislaţiei procesual – judiciare ruse referitoare la justiţia de pace în activitatea judecătoriilor de pace în Basarabia, importanţa şi rezultatele acestor procese în cadrul reformei judiciare asupra populaţiei ţinutului. Izvor de realizare a obiectivelor determinate a temei de cercetare au fost multiple documente, inclusiv materiale de arhivă, cercetări monografice, inclusiv şi cele care au devenit o raritate bibliografică, cercetările savanţilor ruşi din perioada de pînă la revoluţie cît şi a celor români din perioada interbelică, publicaţii ştiinţifice contemporane, acte legislative şi presa.
Baza metodologică a cercetării este un ansamblu de principii ştinţifice de studiere a judecătoriei de pace într-o legătură reciprocă cu procesele generale de dezvoltare social – economică şi politică a societăţii. Reieşind din scopul şi obiectivele cercetării, în lucrare sunt utilizate metodele concret – istorică şi dialectică. Pe parcursul cercetărilor pe larg s-a practicat abordarea comparativă şi sistemică a materialului. Teza este o cercetare generalizatoare, în care într-o bază empirică largă pentru prima dată se încearcă prezentarea sistematizată a activităţii judecătoriilor de pace în Basarabia în contextul legislaţiei Imperiului Rus referitoare la justiţia de pace.
Autorul a fundamentat cauzele apariţiei instituţiilor judiciare de pace, accentuaţi fiind factorii obiectivi şi subiectivi ai apariţiei justiţiei de pace, a demonstrat trăsăturile distinctive ale justiţiei de pace în Basarabia comparativ cu cea analogică din Imperiul Rus, avînd la origini principiile Codurilor de legi Judiciare din anul 1864.
Importanţa practico – ştiinţifică a cercetării, constă în dezvoltarea bazei teoretice pentru conceperea principiilor activităţii justiţiei de pace. Rezultatele cercetării pot fi utilizate la elaborarea programelor de studii şi elaborarea manualelor de istorie şi de istorie a dreptului, de drept procesual – civil şi drept procesual – penal.
Abordările metodologice fundamentale în lucrare, principiile teoretice şi concluziile pot fi utilizate în cercetarea problemelor de teorie generală a istoriei şi starea de lucruri a puterii judiciare contemporane.