|
StatutTeza a fost susţinută pe 24 septembrie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008 Autoreferat![]() TezaCZU 351/354(478+498)(043.2)=135.1 B–98![]() 139 pagini |
Teza de doctorat este constituită din trei capitole, structurate în opt paragrafe, şi are drept scop studiul problemelor vizând administrarea organelor de stat care asigură ordinea publică.
În primul capitol se dezvăluie rolul statului ca garant al ordinii în societate, ideea statului asociindu-se cu ordinea statală şi protejarea tuturor cetăţenilor.
În acest capitol este dezvăluită noţiunea de ordine şi ordine de drept ca obiect fundamental de asigurare şi apărare de către stat, sunt trecute în revistă concepte şi definiţii ale termenului de ordine publică în opinia mai multor autori şi, de asemenea, conform legislaţiei în vigoare a României şi Republicii Moldova. Se precizează că alături de noţiunea de odine publică în literatura de specialitate şi în actele normative se utilizează şi noţiunile de siguranţă publică, securitate (siguranţă) personală, de aceia în teză s-au făcut încercări de a defini aceste noţiuni.
Sunt dezvăluite riscurile şi ameninţările la adresa ordinii publice, adică acele evenimente, situaţii sau condiţii care afectează ori pun în pericol de atingere interesele fundamentale ale societăţii, statului şi persoanei.
În capitolul al doilea este definită noţiunea de administrare publică şi conceptul operaţional necesar dezvăluirii obiectului prezentului studiu, s-a făcut o delimitare metodologică între noţiunile de administrare publică şi administraţie publică.
În lucrare au fost precizate aşa noţiuni, ca: serviciu public, organ (autoritate publică), funcţie publică etc., raportate la conceptul de asigurare a ordinii publice. Se precizează şi semnificaţia noţiunilor de funcţie publică, funcţionar public, competenţă, utilizate în studiu şi necesare dezvăluirii obiectului de cercetare.
Autorul caracterizează succint conducerea sistemului de asigurare a ordinii publice în Republica Moldova şi România (ca administrarea externă a organelor care asigură ordinea publică), şi se analizează cele mai răspândite modelele existente de administrare a organelor de asigurare a ordinii publice pe plan mondial: modelul decentralizat, modelul centralizat şi modelul mixt (integrat) în contextul utilizării experienţei în domeniul pentru Republica Moldova şi România.
Capitolul III conţine referinţe privind conţinutul activităţii de asigurare a ordinii publice, categoriile organelor de asigurare a ordinii publice în România şi Republica Moldova şi principiile aplicate în activitatea de asigurare a ordinii publice.
Se susţine că asigurarea ordinii publice constituie o cerinţă esenţială a stabilităţii interne care garantează asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru înfăptuirea statului de drept. Asigurarea ordinii publice reprezintă o necesitate socială, realizată prin activităţi specifice de organe speciale – forţele de asigurare a ordinii publice, care reprezintă autorităţile ce deţin competenţe şi atribute în materie de ordine publică şi cărora, prin lege, li se conferă sarcini în exercitarea dreptului de poliţie a statului şi acestea se compun din: forţe principale, forţe complementare şi forţe de excepţie.
Se precizează că asigurarea ordinii şi securităţii publice cuprinde diferite tipuri de activităţi, care determină, la rândul lor nu numai dirijarea sistemului naţional de asigurare a ordini publice, ci şi cadrul normativ, competenţa şi structura organelor menite să asigure ordinea şi securitatea publică în ţară.
În sensul larg administrarea activităţii organelor de asigurare a ordinii publice este definită drept activitate a colaboratorilor acestor organe privind punerea în aplicare a actelor cu caracter administrativ-normativ şi organizarea executării lor.
Esenţa activităţii de administrare a organelor de ordine publică constă în organizarea şi realizarea practică a activităţii de asigurare a ordinii şi securităţii publice, acordarea de ajutor cetăţenilor şi persoanelor juridice în realizarea de către ei a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime.
Sugestiile, propunerile şi recomandările formulate în lucrare sunt importante mai ales în procesul armonizării şi perfecţionării legislaţiei în conformitate cu dreptul comunitar, la fel permit optimizarea competenţei şi structurii organelor de ordine publică. Rezultatele obţinute sunt utile atît pentru cercetările ştiinţifice ale problemelor ce apar în legătură cu administrarea organelor de asigurare a ordinii publice, cît şi pentru elaborarea unor cursuri universitare speciale.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: