|
StatutTeza a fost susţinută pe 5 octombrie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 37.015(043.2)
|
Teza pune în valoare problema formării conştiinţei lingvistice la elevii din clasele liceale în procesul educaţiei lingvistice prin abordare filozofică, psihologică şi pedagogică, printr-o investigaţie corelată cu necesităţile de definire a conceptului de conştiinţă lingvistică, a celui de conştientizare şi a ilustrării factorilor determinanţi în acest aspect. Prin specificarea constantelor generale ale conştiinţei ca fenomen uman şi a rolului lor în formarea conştiinţei lingvistice, se determină resursele inovative ale cercetării teoretice şi cele aplicative ale cercetării experimentale.
În lucrare sînt abordate analitic un şir de aspecte din domeniul conştiinţei /conştiinţei lingvistice: procesul formării conştiinţei intelectuale, indicatorii conştientizării şi ai conştiinţei lingvistice, limbajul ca valoare educaţională, factorii de vîrstă şi rolul lor în formarea conştiinţei lingvistice, competenţa lingvistică şi competenţa metalingvistică, noţiunea de automatism pozitiv, obiectivele formării conştiinţei lingvistice etc. O atenţie aparte se acordă ipotezei teoretice a educaţiei lingvistice, care stipulează că aceasta este cu adevărat valoroasă dacă formează şi se realizează în baza conştiinţei lingvistice şi ideii unui nou tip de cogito al elevului – gîndirea necontradictorie în raport cu limbajul. S-a constatat, de asemenea, că procesul de formare a conştiinţei lingvistice se bazează pe principii specifice şi pe întrebarea specifică a conştiinţei lingvistice: Cum mă exprim? Prin definirea conceptului de conştiinţă lingvistică se argumentează ideea că formarea conştiinţei lingvistice a elevilor este bază, mijloc şi finalitate a educaţiei lingvistice.
Elaborarea şi aplicarea Modelului formării conştiinţei lingvistice la elevii din clasele liceale – Modelul V-R (valoare-rezultat) a permis dezvăluirea esenţelor în formarea conştiinţei lingvistice elevilor, materializate în formularea sarcinilor de lucru de către elevi ca valori ale competenţei metalingvistice. Indicatorii conştiinţei lingvistice şi cei ai conştientăzării au confirmat posibilităţile oferite în acest sens de valorile general-umane ale adevărului, ca semnificare a acţiunilor şi gîndirii, libertăţii, ca premisă a identităţii şi responsabilităţii şi frumosului, ca esenţă a culturii şi ordinii lucrurilor.
Concluziile formulate se confirmă la nivel experienţial, deoarece vizează fenomenul
conştiinţei lingvistice ca unitate de structurare a procesului educaţional, ca factor şi bază a unei
identităţi cultural-lingvistice a elevilor şi cadrează cu acele probleme ale învăţămîntului care
vizează imaginea elevului conştient de sine şi de limba pe care o utilizează.
În examinare [12] :
Arhiva tezelor: