|
StatutTeza a fost susţinută pe 31 ianuarie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008 Autoreferat![]() TezaCZU 342.9 (043.2
|
În teza de doctorat sînt cercetate un complex de probleme ştiinţifico-practice cu referire la rolul autorităţilor administraţiei publice în vederea protecţiei drepturilor copilului aflat în dificultate. Identificînd drepturile garantate copilului potrivit actelor normative internaţionale şi naţionale, principiile protecţiei acestor drepturi, se analizează sistemul autorităţilor administraţiei publice din Republica Moldova investite cu atribuţii de ocrotire şi protecţie a copilului aflat în dificultate, precum şi mecanismele, instrumentele, procedurile utilizate în acest scop. Actualitatea temei investigare este determinată de angajamentul Moldovei de a-şi ajusta legislaţia, normele şi standardele la cele ale Uniunii Europene, de a promova reformele şi dezvoltarea social-economică, consolidînd capacităţile administrative. În acest context, perfecţionarea previzibilităţii şi consecvenţei în activitatea autorităţilor administrative responsabile de protecţia copilului aflat în dificultate, raţionalizarea acţiunilor de prevenire a intrării copiilor în situaţie de dificultate şi a beneficiilor pentru copii, precum şi sporirea eficacităţii asistenţei sociale pentru copil şi familie au devenit o prioritate. Or în condiţiile în care ponderea populaţiei defavorizare în republică e peste 70%, a copiilor săraci - peste 35% şi plăţile sociale pentru copii acoperă doar 25% din necesar; cînd ponderea copiilor bolnavi e în creştere, cînd se evidenţiază o creştere a infracţiunilor contra familiei şi minorilor, în special traficul de copii – cu 39%; cînd în instituţii rezidenţiale se află în jur de 12 600 de copii, dintre care 95% sînt cu unul sau ambii părinţi, cînd circa de 23 000 de copii sînt rămaşi în grija rudelor, părinţii fiind plecaţi la muncă peste hotare etc., administraţia publică nu mai poate să nu se antreneze cu toată seriozitatea în soluţionarea problemelor copilului aflat în dificultate.
Pentru prima dată în literatura de specialitate naţională se analizează în complex măsurile legislative, administrative, sociale şi educative corespunzătoare în vederea protecţiei copiilor aflaţi în diferite situaţii de dificultate, măsuri menite să asigure interesul superior al acestor copii şi să evite marginalizarea şi excluderea lor din viaţa socială. Se defineşte noţiunea „situaţie de dificultate” şi se evidenţiază caracteristicile esenţiale ce permit a identifica copilul ce se află în una (sau cîteva) situaţii de dificultate. Sînt evidenţiate măsurile de prevenire a intrării copilului în situaţie de dificultate, precum şi măsurile de intervenţie, în funcţie de situaţia concretă.
Analizînd indicatorii ce reflectă situaţia actuală a copiilor în dificultate şi rezultatele activităţii autorităţilor competente în vederea protecţiei acestora, în lucrare se argumentează necesitatea reformării actualului sistem de protecţie socială. Concomitent, se analizează evoluţia sistemului de protecţie a copilului în dificultate în ţările în tranziţie, precum şi unele servicii de ocrotire a copiilor din diferite state cu tradiţii înrădăcinate în domeniu.
Concluziile şi recomandările autoarei prezintă interes practic şi soluţii posibile pentru reformarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate în Republica Moldova şi pot fi luate în considerare de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale antrenate în procesul de reformare. Ideile teoretico-ştiinţifice dezvoltate în lucrare vor fi utilizate atît în procesul instruirii studenţilor facultăţilor de drept, asistenţă socială, administrare publică, cît şi în activitatea practică a funcţionarilor din administraţia publică.
În examinare [2] :
Arhiva tezelor: