Corelaţia câmpurilor semantice caracterologice în limba germană şi în limba română
|
StatutTeza a fost susţinută pe 21 martie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008 Autoreferat – 0.39 Mb / în românăTezaCZU 81’44(043.3)
|
Cuvinte Cheie
Câmp semantic, câmp lexico-semantic, analiză componenţială, paradigmă lexico-semantică, câmp monoparadigmatic, câmp poliparadigmatic, lexem, arhilexem, semantem, semem, variantă lexico-semantică, sem, sem substanţial descriptiv, sem substanţial scalar, sem integrativ, sem diferenţial, sem ocazional, arhisem, clasem, hiposem, virtuem, semnificat, sens, principiu glotic, principiu extraglotic, dezambiguizare semantică, opoziţie privativă, opoziţie echipolentă, opoziţie zero, raport de incluziune, constantă semantiсă, inventarul câmpului lexico-semantic, structura câmpului lexico-semantic, centrul nucleului câmpului lexico-semantic, nucleul câmpului lexico-semantic, zonă periferică, distanţă semantică, lacune lexicale, caracter neomogen al câmpului, divergenţă calitativă, divergenţă cantitativă, grup de sinonimeAdnotare
Teza de doctor în filologie ia în discuţie problema câmpurilor semantice, formate de adjectivele calitative „stolz” şi „mândru” şi de sinonimele acestora, în limbile germană şi română. Axat pe principiile paradigmatic, glotic, extraglotic şi funcţional, studiul dat este unul comparativ-contrastiv, bazat pe două limbi care diferă prin evoluţia istorică de constituire şi dezvoltare a acestora. Definim câmpul semantic drept o unitate structurală de cuvinte înrudite din punctul de vedere al noţiunii, care se află într-o interdependenţă clară şi îndeplinesc aceeaşi funcţie.
Investigaţiile semantice demonstrează existenţa mai multor tipuri universale de câmpuri semantice. Obiectul cercetării date constituie câmpurile lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU, în structura cărora evidenţiem zona nucleului cu centrul acestuia şi cea periferică, care se împarte în apropiată, îndepărtată şi foarte îndepărtată. Delimitarea constituenţilor câmpurilor nominalizate se face după procedeul paradigmatic, bazat pe unitatea identificatorilor, aplicându-se, totodată, şi metoda analizei componenţiale, analiza contextuală şi cea stilistică.
Examinarea relaţiilor caracteristice tuturor lexemelor care formează structurile date permite, de asemenea, şi reliefarea raporturilor dintre unităţile lexicale pe principiul identităţii, asemănării sau non-identităţii semice. Acest fapt contribuie nemijlocit atât la identificarea nucleului semantic al câmpurilor lexico-semantice analizate, cât şi la distingerea arhilexemelor, ce se includ ca parte componentă a fiecărui lexem luat aparte, acestea deosebindu-se prin conţinerea în plus a unor trăsături semantice distinctive.
Evidenţierea nucleului şi periferiei câmpurilor lexico-semantice caracterologice STOLZ şi MÂNDRU este eficientă şi din punctul de vedere glotodidactic, constituind, totodată, şi un suport în predarea limbilor germane şi române. Studierea interlingvală a câmpurilor date înlesneşte soluţionarea problemei corelaţiilor dintre universal şi ideoetnic, identificându-se particularităţile naţionale de structurare şi reflectare a realităţii obiective în limbă. Analiza comparativă a acestor structuri subliniază şi importanţa principiului cantitativ, adică evidenţierea acelor lexeme, înrudite semantic în fiecare limbă, pentru desemnarea unuia şi aceluiaşi fenomen glotic.
Cuprins
- 1.1. Lexicul ca sistem
- 1.1.1. Din istoricul teoriei câmpurilor semantice
- 1.1.2. Tipologia câmpurilor semantice
- 1.1.3. Câmpul lexico – semantic şi caracteristicile lui
- 1.2. Polisemia – sursă importantă de formare a câmpurilor
- 1.2.1. Caracteristici generale ale polisemiei
- 1.2.2. Tipologia sensurilor în sfera cuvântului polisemantic
- 1.2.3. Caracterul de sistem al polisemiei
- 1.3. Sinonimele într-un câmp lexico-semantic
- 1.4. Unităţi şi principii de analiză semantică
- 1.4.1. Analiza componenţială
- 1.4.2. Analiza contextuală
- 1.4.3. Analiza stilistică
- 1.4.4. Analiza contrastivă
CAPITOLUL II. Mijloace de expresie a câmpului lexico-semantic STOLZ în limba germană
- 2.1. Inventarul câmpului lexico-semantic STOLZ
- 2.2. Delimitarea semelor caracteristice câmpului lexico-semantic
- 2.3. Opoziţii semantice caracteristice câmpului lexico-semantic
- 2.4. Problema structurării câmpului lexico-semantic
- 2.5. Analiza contextuală a câmpului lexico-semantic
- 2.6. Analiza stilistică a câmpului lexico-semantic
CAPITOLUL III. Câmpul lexico-semantic MÂNDRU în limba română
- 3.1. Problema stabilirii inventarului câmpului lexico-semantic MÂNDRU
- 3.2. Delimitarea şi diversificarea semelor ca număr şi variaţie semantică
- 3.3. Stabilirea opoziţiilor semantice caracteristice câmpului lexico-semantic
- 3.4. Structura câmpului lexico-semantic
- 3.5. Analiza contextuală a câmpului lexico-semantic
- 3.6. Analiza stilistică a câmpului lexico-semantic
CAPITOLUL IV. Analiza contrastivă a câmpurilor lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU
- 4.1. Câmpul ca selecţie lexico-semantică
- 4.2. Câmpurile lexico-semantice STOLZ şi MÂNDRU din perspectiva analizei contrastive
Referenţi Oficiali
- Dumitru Melenciuc
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Vasile Pavel
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM
Teze
În examinare [1] :
- Tautologie și pleonasm: semantică, structură, funcționare (pe baza materialului excerptat din discursurile publicistice și artistice)
12 ianuarie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
