|
StatutTeza a fost susţinută pe 4 aprilie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 19 iunie 2008 Autoreferat![]() TezaCZU 82’255.4+82.091
|
Lucrarea de faţă reprezintă o încercare de a studia traducerile artistice realizate în Republica Moldova din perspectiva comparatistă. Traducerea operelor artistice dintr-o limbă în alta a fost şi rămâne o cale firească de acces la literaturile altor popoare. Dar spre deosebire de lingvişti, comparatiştii abordează nu atât operaţia, actul traducerii ca atare, calitatea sau fidelitatea faţă de original, cât opera tradusa din perspectiva limbii în care a fost tradusă şi a funcţionalităţii ei în cadrul literaturii receptoare. Studiile despre traduceri pot fi considerate o parte integrantă a studiilor despre receptarea literară.
Cercetarea întreprinsă se bazează pe concepţiile unor cunoscuţi istorici şi critici literari, lingvişti şi comparatişti de la noi şi din alte ţări referitoare la traducerea artistică şi la locul ei în literatura comparată. Studiind traducerile din proza, poezia şi dramaturgia universală, realizate de către cei mai cunoscuţi traducători de la noi (Igor Creţu, Alexandru Cosmescu, Pavel Starostin, Argentina Cupcea-Josu, Vladimir Belistov, Alexandru Gromov, Vasile Vasilache, Iurie Barjanschi, Naum Bernştein, Elena Gheorghiu, Nina Ischimji, Valentina Buzilă şi mulţi alţii), am încercat să conturăm un model de cercetare adecvat pentru abordarea traducerilor din perspectiva comparatistă, evidenţiind opiniile traducătorilor noştri despre actul traducerii şi rolul ei în stabilirea corelaţiilor dintre literatura noastră şi literatura altor popoare, precum şi funcţiile traducerilor din literatura universală în cadrul literaturii române din Republica Moldova.
Repertoriul traducerilor din literatura universală este bogat şi variat: s-a tradus şi din proza, şi din poezia, şi din dramaturgia universală. Unele din traduceri, efectuate anterior, au fost reeditate, modificate conform cerinţelor timpului. Altele au fost depăşite de timp şi date uitării. Traducerile din literatura universală au contribuit nu numai la familiarizarea cititorilor noştri cu marile valori literare ale omenirii, ci au avut şi un impact stimulator asupra dezvoltării literaturii noastre. Traducerile din literatura universală au îndeplinit şi continuă să îndeplinească un şir de funcţii, diferite de cele pe care operele respective le-au avut în literatura de origine. Printre acestea se evidenţiază funcţiile informativă, lingvistică, literară, recuperativă, importatoare, selectivă, patriotică, democratică şi asociativă.
Lucrarea de faţă este şi o încercare modestă de a plasa în contemporaneitate şi de a aduce un omagiu unui numeros grup de traducători care, prin activitatea lor, au asigurat pentru cititorul de la noi contactul viu cu marile valori artistice ale umanităţii.