Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2008 / mai /

Prescripţia în dreptul penal


Autor: Florin Sârbu
Gradul:doctor în drept
Specialitatea: 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Victor Moraru
doctor, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 30 mai 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 septembrie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.35 Mb / în română

Teza

CZU 343(043.3)

Adobe PDF document 1.01 Mb / în română
166 pagini


Adnotare

Instituţia juridică a pedepsei penale asigură funcţia represivă a dreptului penal, represiunea îşi păstrează eficacitatea doar datorită rapidităţii cu care ea intervine: nu mai are nici o valoare dacă intervine prea târziu. Prin aplicarea imediată a pedepsei şi prin asigurarea unui sistem de executarea promptă a sancţiunii de către cel vinovat se realizează, totodată, în condiţii mai eficiente scopurile pedepsei şi anume prevenirea specială adică reeducarea celui condamnat şi la prevenirea generală constând din influenţa pe care pedeapsa şi executarea ei o exercită asupra comportării viitoare a celor din jur.

Actualitatea investigaţiei este condiţionată de faptul că determinarea corectă a esenţei şi scopurilor pedepsei penale, a metodelor şi mijloacelor de realizare a acestora permite elaborarea bazelor metodologice pentru realizarea unor cercetări empirice a pedepsei penale în calitatea acesteia de instituţie juridică şi drept rezultat stabilirea celor mai eficiente căi de aplicare a pedepsei penale. Actualitatea temei investigate poate fi argumentată şi prin faptul că este strâns legată cu problema mult discutată, ce ţine de implementarea şi aplicarea atât a pedepselor privative de libertate cât şi a celor non-privative. Tema rămâne a fi actuală şi din motivul că un şir de probleme ce ţin de ea nu şi-au găsit o tratare clară şi detaliată nici în teorie, nici în practică. Printre acestea menţionăm în special: demonstrarea coraportului dintre actul criminal şi conştiinţa publică; cercetarea bazelor conceptuale ale justiţiei penale; abordarea şi cercetarea instituţiei pedepsei penale prin prisma evoluţiei sale istorice; demonstrarea interconexiunii dintre evoluţia reacţiei represive a societăţii şi evoluţia sistemului sancţionator de stat; identificarea şi elucidarea teoriilor, concepţiilor şi ideilor în cadrul evoluţiei istorice a pedepselor penale, inclusiv în perioada codificărilor din România şi Republica Moldova; determinarea sistemului de clasificări ale pedepselor în evoluţie şi comparaţie istorico-juridică; stabilirea locului şi rolului pedepsei penale în societatea contemporană; explicarea conceptului şi particularităţilor pedepselor penale; evidenţierea şi dezvăluirea scopului pedepsei penale; relevarea funcţiilor pedepsei penale; efectuarea analizei comparative a pedepselor penale şi a măsurilor de siguranţă; evaluarea reglementărilor legislative în sfera pedepselor privative şi non-privative de libertate prin prisma sintetizării perspectivelor de implementare şi aplicare în practică a acestora; argumentarea necesităţii aplicării pedepselor non-privative de libertate; raţionalizarea implementării muncii neremunerate în folosul comunităţii; argumentarea ineficacităţii pedepsei cu moartea prin prisma experienţei ţărilor străine etc.

Toate acestea suscită interesul faţă de tematica ce vizează pedeapsa penală şi îndeamnă la o abordare de pe poziţii noi a chestiunilor ce ţin de aplicarea pedepsei penale atât în România, cât şi Republica Moldova. Or, adoptarea normelor penale referitoare la pedeapsa penală a pus în faţa organelor judiciare, dar şi în faţa ştiinţei dreptului penal o serie întreagă de probleme ce ţin de înţelegerea, interpretarea, aplicarea practică corectă şi perfecţionarea continuă a instituţiei pedepsei penale. Cu certitudine, studiul detaliat asupra problemelor privind pedeapsa în dreptul penal contemporan va contribui la rezolvarea lor, va facilita căutarea mijloacelor de depăşire a deficienţelor existente.

Cuprins


Capitolul I. Consideraţii generale privind prescripţia penală
  • 1. Apariţia şi evoluţia istorică a prescripţiei penale în România şi în Republica Moldova
  • 1.1. Prescripţia penală prin prisma evoluţiei istorice în România
  • 1.2. Prescripţia penală prin prisma evoluţiei istorice în Republica Moldova
  • 2. Sugestii privind conceptul şi natura juridică a prescripţiei penale
  • 2.1. Influenţa factorului „timp” asupra relaţiilor juridico-penale
  • 2.2. Noţiunea şi natura juridică a prescripţiei penale
  • 2.3. Unele concepţii privind prescripţia penală
  • 3. Unele reglementări ale prescripţiei în legislaţia penală a statelor străine (Franţa, Germania, Ucraina, Federaţia Rusă)
  • 3.1. Legea penală franceză
  • 3.2. Legea penală germană
  • 3.3. Legea penală a Ucrainei
  • 3.4. Legea penală a Federaţiei Ruse

Capitolul II. Prescripţia răspunderii penale în legislaţia penală a României şi a Republicii Moldova
  • 1.Cadrul legislativ al prescripţiei răspunderii penale ca temei al liberării de răspundere penală
  • 1.1. Reglementări generale privind prescripţia răspunderii penale în legislaţia penală a României şi a Republicii Moldova
  • 1.2. Raţionamente privind stabilirea cazurilor în care nu operează prescripţia răspunderii penale
  • 2. Durata şi modul de calculare a termenelor de prescripţie a răspunderii penale: analiză comparativă
  • 3. Efectele prescripţiei răspunderii penale
  • 3.1. Coroborarea prevederilor din legislaţia penală cu cele privind legislaţia procesual penală
  • 3.2. Întreruperea prescripţiei răspunderii penale
  • 3.3. Suspendarea cursului prescripţiei răspunderii penale

Capitolul III. Prescripţia executării pedepsei în legislaţia penală a României şi a Republicii Moldova
  • 1.Cadrul legislativ al prescripţiei executării pedepsei penale ca temei al liberării de pedeapsă penală
  • 2. Durata şi modul de calculare a termenelor de prescripţie a executării pedepsei: analiză comparativă
  • 3. Efectele prescripţiei executării pedepsei penale
  • 3.1. Întreruperea prescripţiei executării pedepsei
  • 3.2. Suspendarea executării pedepsei penale

Capitolul IV. Reabilitarea – instituţia prescripţiei penale în legislaţia penală a României şi a Republicii Moldova
  • 1. Antecedentele penale: noţiune, cadru legal şi particularităţi
  • 1.1. Prevederi cuprinse în legislaţia penală a României
  • 1.2. Prevederi cuprinse în legislaţia penală a Republicii Moldova
  • 2. Reabilitarea de drept (stingerea antecedentelor penale): cadrul legal şi efecte
  • 2.1. Prevederi cuprinse în legislaţia penală a României
  • 2.2. Prevederi cuprinse în legislaţia penală a Republicii Moldova
  • 3. Reabilitarea judecătorească: cadrul legal şi efecte
  • 3.1. Prevederi cuprinse în legislaţia penală a României
  • 3.2. Prevederi cuprinse în legislaţia penală a Republicii Moldova