06.02.01 – Programa examenului de doctorat
Recomandări metodice generale
Programa examenului de doctorat pe specialitate se bazează pe cunoaşterea cursurilor universitare de disciplini fundamentale, cum este genetică animală şi biometrie şi celor de specialitate: ameliorarea animalelor domestice, biotehnologia reproducţiei şi însămânţării artificiale a animalelor domestice, inginerie genetică. Prevede aprofundarea cunoştinţelor şi abilităţilor competitorului, pregătirea lui pentru cercetare ştiinţifică în căutarea soluţiilor ştiinţifice optimale a problemelor specialităţii date.Scopul disciplinei – studierea legităţilor geneticii în manifestarea caracterelor morfologice ale proceselor de creştere şi dezvoltare a organismului animalului în ontogeneză, ale proceselor fiziologice şi de reproducţie, ale calităţilor productive ale animalelor domestice, păsărilor, albinelor, peştilor şi viermilor de mătase. Elaborarea teoriei şi practicii selecţiei, potrivirii perechilor, biotehnologiei reproducţiei animalelor domestice, perfecţionarea calităţilor de prăsilă şi productive, crearea raselor, tipurilor şi crosurilor noi de animale domestice.
Sfera de cunoştinţe – importanţa social-economică a ameliorării animalelor domestice. Sistematica zoologică şi zootehnică a animalelor domestice. Genetica şi caracteristica morfo-fiziologică şi productivă a diferitelor specii, rase, tipuri şi hibrizi de animale. Metodele de apreciere şi evidenţă a nivelului productiv şi gradului de ameliorare al animalelor domestice. Principiile selecţiei şi de împerechere a animalelor. Direcţiile şi metodele de ameliorare. Biotehnologii performante în creare a noilor rase, tipuri şi hibrizi. Principii de organizare a lucrărilor de ameliorare şi păsărilor. Legile de ereditare a principalelor caractere productive la animalele domestice. Elaborarea şi aplicarea programelor de ameliorare a raselor şi tipurilor de animale domestice.
Spectrul de abilităţi – analiza ştiinţifică a problemelor eredităţii. Utilizarea legilor de bază a eredităţii în selecţie, ameliorare şi reproducere a animalelor domestice. Acumularea cunoştinţelor noi în domeniul ameliorării animalelor domestice cu folosirea tehnologiilor moderne informaţionale. Analiza, argumentarea ştiinţifică şi aplicarea tehnologiilor performante de testare, selecţie şi ameliorare a populaţiilor de animale. Selectarea, experimentarea, argumentarea şi utilizarea biotehnologiilor avansate de creare a noilor rase, tipuri şi hibrizi de animale domestice.
Conţinutul cursului
Selecţia şi ameliorarea animalelor domestice
Cuvinte-cheie– rase, animale, tipuri, linii, familii, adaptare, aclimatizare, creştere, dezvoltare, lege, longivitate, metode de testare, prepotenţă, tip de constituţie, conformaţie corporală, selecţie, ameliorare, stres, genotip, fenotip, bonitare, potrivire, efectul selecţiei, corelaţie, heretabilitate, dispersie, serie variaţională, media, autenticitate, rasă pură, hibridare, încrucişare, viabilitate, heterozis, inbriding, lucrul de prăsilă, registru genealogic, informaţie, baza de date, tehnologie ecologică.
Planul studierii temei:
Originea şi evoluţia animalelor domestice, ştiinţa despre rase
Importanţa zootehnică a originii animalelor domestice. Rase de animale şi clasificarea lor. Structura rasei: creatură, tipuri intrarasiale zonale şi de elită, linii, familii. Adaptarea şi aclimatizarea raselor. Principalele rase de animale domestice în Republica Moldova. Rase de import folosite pentru ameliorarea raselor autohtone.
Aprecierea valorii productive a animalelor
Creşterea şi dezvoltarea animalelor domestice. Legea N. Cervinschi – A. Maligonov. Factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării animalelor domestice. Pubertatea şi maturitatea fiziologică a animalelor domestice. Longevitatea de prăsilă şi productivă. Selecţia animalelor pentru sporirea longevităţii productive. Caractere productiv-utile ale animalelor şi metodele de determinare. Factorii de influenţă asupra productivităţii animalelor domestice. Valoarea nutritivă şi compoziţia chimică a principalelor produse de origină animalieră.Metodele de testare a animalelor domestice: după ascendenţă, rudele colaterale, productivitate proprie, calităţile descendenţilor. Prepotenţa reproducătorului, importanţa pentru selecţie. Metodele şi importanţa aprecierii exteriorului şi interiorului la animalele domestice. Tipurile de constituţie şi de producţie a animalelor. Conformaţia corporală. Valoarea de prăsilă şi producţie a animalelor, metode de apreciere. Aprecierea şi selectarea animalelor pentru tehnologia industrială. Tipurile de activitate a sistemului nervos la animale domestice. Stresul. Teoria lui Selie despre stres. Tipuri de rezistenţă a animalelor domestice la factorii de stres.
Selecţia şi împerecherea
Noţiunea de genotip şi fenotip. Culoarea învelişului pilos la animale şi importanţa ei în selecţie şi ameliorare.Interrelaţia între selecţie naturală şi artificială în creşterea animalelor. Formele de selecţie în zootehnie. Bonitarea animalelor domestice. Importanţa zootehnică a potrivirii perechilor. Tipuri de potrivire. Efectul selecţiei. Intervalul între generaţii. Importanţa zootehnică a corelaţiei genetice dintre caractere productiv-utile. Repetabilitatea caracterilor şi importanţa ei în selecţie. Ereditarea caracterelor calitative şi cantitative. Coeficientul de heretabilitate şi repetabilitate.
Serii variaţionale. Tipuri de distribuţie a seriei variaţionale. Legea lui Hardy-Weinberg şi aplicaţia ei practică în selecţia animalelor. Analiza dispersională. Valoarea medie a caracterelor. Caracteristica mediilor de bază. Indicii variabilităţii şi calcularea lor. Erorile valorilor statistice. Criteriul de autenticitate al diferenţei dintre medii (td). Criteriul chi pătrat.
Particularităţile de selecţie şi potrivire a perechilor la diferite specii de animale domestice, în producerea cărnii şi ouălor de pasăre
Metodele de ameliorare a animalelor
Esenţa biologică şi importanţa zootehnică a metodelor de ameliorare a animalelor domestice. Ameliorare în rasă pură. Creşterea în linii. Ameliorare prin incruciţare. Hibridarea între specii, linii. Linii pure şi specializate. Crosuri de linii. Incrucişare industrială şi esenţa ei. Imbriding-ul şi efectul heterozis în ameliorarea animalelor, influenţa lor asupra productivităţii şi viabilităţii.
Organizarea lucrului de prăsilă
Principalele postulate ale legilor Republicii Moldova „Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie” şi „Legea Zootehniei”.Scopul, sarcinile şi metodele lucrului de prăsilă în zootehnie. Elaborarea planului şi organizarea lucrărilor de selecţie şi prăsilă în zootehnie. Scopul şi obiectivele evidenţei zootehnice şi de prăsilă în ferme de creştere a animalelor. Registrele genealogice de Stat în zootehnie, importanţă şi scopul lor. Folosirea tehnologiilor informaţionale în selecţia animalelor domestice. Informaţia, baza de date. Principii de organizare şi aplicare a tehnologiilor pur ecologige în zootehnie.
Genetica animalelor
Cuvinte-cheie– genetică, celulă, genă, cromozomi, hibridare, dominanţă, interacţiunea genelor, ereditatea , localizarea genelor, înlănţuire, hărţi genetice, codul genetic, biosinteză, proteină, sex, heterogameţie, reglare, ontogeneză, mutaţii, boli ereditare, anomalie, grupe sangvine, polimorfism, selecţie, autenticitate.
Planul studierii temei:
Bazele citologice ale eredităţii şi medelismul
Celula şi structura ei. Diviziunea celulei, stadiile şi esenţa genetică. Amitoza, mitoza şi meioza. Gena, evoluţia noţiunii. Cromozomii. Monohibridarea, dihibridarea şi polihibridarea. Tipurile principale de dominanţă. Interacţiunea genelor. Tipurile de interacţiune a genelor nealele: apariţia formelor noi, complimentaritatea, criptomeria, epistaza şi hipostaza, polimeria, pleiotropia.
Teoria cromozomială (morganismul) şi bazele moleculare a eredităţii.
Cromozomii şi ereditatea. Structura chimică a cromozomilor. ADN şi ARN structura lor. Tipuri de ribozome, structura şi funcţia lor. Structura genei şi proprietăţile ei. Localizarea genelor în cromozomi. Înlănţuirea genelor: completă, incompletă, crossig-over-ul. Hărţi genetice (cromozomiale). Metodele de topografiere a genelor. Homo şi heterozigoţie. Codul genetic, proprietăţile lui şi biosinteza proteinelor. Reglarea sintezei proteinelor în celulă.
Genetica sexului
Determinarea cromozomială a sexului. Cromozomii sexelor. Sexul homo şi heterogametic. Determinarea sexului în cazul cînd unul din părinţi este heterogametic. Alte forme de determinare a sexului. Teoria echilibrului în determinarea sexului. Problema reglării sexului la animale. Ereditatea caracterelor legate de sex. Caractere limitate şi caractere controlate de sex. Bazele genetice şi căile de dirijare a ontogenezii animalelor domestice.
Variabilitatea mutaţională
Noţiune despre mutaţii. Mutaţiile genice. Mutaţiile cromozomiale. Mutaţiile genomice: poliploidia, haploidia, aneuploidia. Mutaţiile citoplasmatice. Mutaţiile germinale şi modificaţiile. Mutaţiile letale şi subletale. Legea seriilor omoloage în variabilitatea ereditară. Mutageneza.Cauzele apariţiei bolilor ereditare şi a anomaliilor. Metodele de determinare a predespoziţiei ereditare ale animalelor la anomalii şi boli. Anomaliile şi bolile ereditare. Ereditatea rezistenţei la boli.
Imunogenetica
Istoria imunogeneticii. Sistemele de grupe sanguine la animale, importanţa lor pentru selecţie. Interrelaţia grupelor sanguine şi caractere productve la animale. Determinarea genotipului animalului după grupele sanguine. Polimorfismul proteic şi aplicarea lui în selecţie. Metodele de determinarea a autenticităţii provenienţei animalelor după grupele sanguine.
Reproducerea animalelor domestice
Cuvinte cheie – reproducţie,biotehnologie, animale, material biologic congelat, organizare, taurine, ovine, suine, cabaline, păsări, aparatul genital, proces sexual, morfologie, reglare, hormoni, femele, masculi, prostoglandine, însămânţare, ovar, căi genitale, spermă, congelare, reflex, spermatogeneză, ovogeneză, sistem, montă, transplantare, clonare, biotehnologie, transgeneză.
Planul studierii temei:
Organizarea reproducţiei animalelor şi producerii materialului biologic congelat
Aspecte tehnico-organizatorice ale procesului de reproducere la animale. Organizarea teritorială administrativă a reproducţiei animalelor la nivel. Organizarea reproducţiei la taurine, ovine, suine, cabaline, păsări.
Bazele biologice ale procesului de reproducere
Geneza aparatului genital mascul şi femel. Desfăşurarea proceselor sexuale. Morfologia aparatului genital. Perioadele vieţii sexuale. Endocrinologia reproducţiei animalelor domestice: Hormonii hipotalamici. Hormonii antihipotalamici şi exstrahipofizari. Hormonii gonadotropi şi utilizarea gonadotropinelor la animale. Hormonii estrogeni şi gestageni. Hormoni sexuali femeli şi masculi. Prostoglandinele.
Ciclul sexual, biologia spermei şi însămânţarea femelelor
Fazele şi stadiile ciclului sexual, modificări morfofiziologice ale ovarului şi căilor genitale. Coordonarea neuro-humorală a ciclului sexual, particularităţile în funcţie de specie. Reflexele sexuale, compartimentul şi tulburări a reflexelor sexuale. Sisteme de montă şi particularităţi pe specie. Spermatogeneza şi biologia spermei. Obţinerea spermei, aprecierea calităţii, refregirarea şi congelarea ei. Esnţa biologică şi importanţa zootehnică a însămînţărilor artificiale la animale domestice.Particularităţile şi durata perioadei intrauterine la diferite specii de animale. Stadiile embriogenezei. Mortalitatea embrionară. Sterilitatea animalelor domestice, căile de diagnostic şi prevenire. Prolificitatea şi metodele de majorare.
Ingeneria genetică şi biotehnologia
Noţiune despre biotehnologie. Metode biotehnologice în ameliorarea animalelor domestice. Transplantarea embrionilor şi aplicarea ei pentru intensificarea selecţiei. Transgeneza şi clonarea animalelor.
Literatura de specialitate
- Acatov V. i dr. Veterinarnoe acuşerstvo i ghenicologhia.-L.: Colos, 1977.
- Bucătaru N.Genetică.-Ch.:Universitas, 1993.-352p.
- Drăgănescu, S. Ameliorarea animalelor.-Bucureşti: Ceres, 1979. – 620 p.
- Dubinin N. Obsciaia ghenetica.- M.: Nauca, 1986.
- Iliev T. Ameliorarea animalelor.-Chişinău: Universitas, 1992.-220 p.
- Kravčenco N. Razvedenie seliskohozeistvennîh jivothîh.-Moskva: Kolos, 1973.-351 s.
- Krasota V., Lobanov V., Djaparidze T. Razvedenie seliskohozeistvennîh jivothîh.-Moskva, 1990.
- Kabanov V. Svinovodstvo.- M.: Kolos, 2001.
- 9. Mercurieva E. Biometria v selecţii i genetike seliscohozeaistvennîh jivotnîh. - M.: 1970.
- Nicolaev A., Erohin A. Ovţevodstvo.- M. Agropromizdat, 1987.
- Petuhov V., Gudiulin I. Geneticeskie osnovî selecţii jivotnîh. - M.: Agropromizdat, 1989.
- Prudov A., Dudin I. Ispolizovanie golştinskoi porodî dlea intensificaţii selecţii molocinogo scota.- M.: Niva Rossii, 1992.
- Ărnst L., Kravčenco N., Soldatov A. Plemennoe delo v jivotnovodstve. -M.: Agropromizdat, 1987
- Ărnst L., Begucev A., Levantin D. Scotovodstvo. - M.: Agropromizdat, 1992.
- Ărnst L., Sergheev N., Transplantaţia ămbrionov seliscohozeaistvennîh jivotnîh. - M.: Agropromizdat, 1989.
Bibliografie suplimentară
- Glazco V. i dr. Vvedenie v DNK-tehnologhii.- M.: Agrotehinform, 2001.
- Dmitriev N., i dr. Razvedenie seliscohozeaistvennîh jivotnîh s osnovami ciastnoi zootehnii i promîşlennogo jivotnovodstva.- L.: Agropromizdat, 1989.
- Nikitcenco I. Geterozis v svinovodstve. - L.: Agropromizdat, 1987.
- Taftă V., et al. Producţia, ameliorarea şi reproducţia ovinelor.-Bucureşti : Ceres, 1997. - 525p.
