română | русский | english

Recomandări metodice generale

Existenţa specialităţii 12.00.08. – Drept penal cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal, criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; şi teoria activităţii investigativ-operative este condiţionată de necesităţile sociale ce ţin de asigurarea teoretică şi practică a măsurilor de contracarare a criminalităţii. Având un caracter multidisciplinar, specialitatea 12.00.08 implică o vastă cercetare ştiinţifică în planul infracţiunii, al personalităţii infractorului şi a criminalităţii în general, a statutului organelor care aplică normele procesual penale, aplicarea noilor instituţii ale Dreptului procesual penal în contextul apariţiei şi dezvoltării lor istorice şi în concordanţă cu reformele judiciare, determinarea instituţiilor şi şcolilor ce au contribuit la apariţia şi dezvoltarea ştiinţei criminalistice, clarificarea regimului juridic al măsurilor operative de investigare, etc. Eficacitatea măsurilor de control asupra criminalităţii constă în rezolvarea oportună a problemelor referitoare la cunoaşterea fenomenului criminalităţii, la justa apreciere a stării şi tendinţelor acestuia în Republica Moldova, la descoperirea cauzelor şi condiţiilor, a factorilor şi împrejurărilor ce favorizează săvârşirea infracţiunilor, pronosticarea criminalităţii şi a altor devianţe sociale, elaborarea măsurilor eficiente de prevenire şi combatere.

Scopul cercetărilor în cadrul specialităţii 12.00.08. este de a realiza studiul ştiinţific al criminalităţii şi al profilaxiei acesteia prin prisma reacţiei sociale faţă de fenomenul infracţional.

Obiectivele de formare în cadrul specialităţii 12.00.08.
Drept penal cu specificarea:

• drept penal şi criminoligie, drept penitenciar;
• drept procesual penal, criminalistică şi teoria activităţii investigativ-operative

La nivel educativ:

• să dezvolte aptitudini în evaluarea faptelor şi evenimentelor prin prisma legii;
• să cultive respectul faţă de lege şi intoleranţa nedreptăţii;
• să cultive stimă şi respect faţă de oameni, asigurarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime;
• să formeze devotament şi stimă faţă de profesia de jurist;
• formarea unei conduite potrivit normelor deontologice de jurist.

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

• să determine corect obiectul de studiu al disciplinei (drept penal, criminologie, drept execuţional-penal) şi rolul acesteia în sistemul ştiinţelor juridice moderne;
• să descrie coraportul dintre ştiinţa dreptului penal, criminologiei, dreptului execuţional-penal şi alte disciplini adiacente (criminalistica, dreptul procesual penal, teoria activităţii investigativ-orerative etc.);
• să definească principiile fundamentale şi conceptele teoretice ale dreptului penal, criminologiei şi dreptului execuţional-penal;
• să delimiteze cadrul normativ al ramurilor de drept penal, drept execuţional-penal criminalisticii şi teoriei ectivităţii investigativ- operative drept procedură penală şi teoria AOI şi să descrie elementele distinctive ale acestora;
• să aprecieze sistemul codificării legislaţiei penale şi execuţional-penale naţionale;
• să distingă infracţiunile care comportă anumite similitudini;
• să interpreteze normele penale speciale şi execuţional-penale;
• să descrie structura şi principiile de activitate a organelor şi instituţiilor de stat şi neguvernamentale în procesul de organizare şi executare a pedepselor penale;
• să identifice fenomenul de crimă, criminal şi criminalitate, conţinutul şi tehnologia realizării procesului de criminalizare în diverse etape istorice;
• să descrie raportul dintre dimensiunea naţională şi cea internaţională a dreptului penal, criminologiei, dreptului execuţional-penal în calitate de ştiinţe juridice şi ramuri de drept;
• să însuşească cele mai actuale şi progresiste teorii şi tendinţe în domeniul ştiinţelor penale în plan comparativ;
• să determine rolul procesului penal în cadrul justiţiei penale;
• să identifica principiile procesului penal;
• să determina statutul organelor care aplică normele procesual penale;
• să compare doctrina dreptului procesual penal cu practica de aplicare a normelor juridice;
• să definească metodologia criminalistică;
• să definească principiile, sarcinile şi scopurile ştiinţei criminalistice;
• să determine instituţiile şi şcolile ce au contribuit la apariţia şi dezvoltarea ştiinţei criminalistice;
• să posede cunoştinţe referitoare la măsurile şi mijloacele investigativ-operative aplicate în prevenirea şi descoperirea infracţiunilor etc.

La nivel de aplicare:

• să explice esenţa doctrinelor privind fenomenul criminalităţii în diverse etape ale evoluţiei civilizaţiei umane;
• să identifice cauzalitatea criminalităţii utilizînd principalii ei indicatori (calitativi şi cantitativi);
• să indice particularităţile aplicării legii penale şi execuţional-penale în timp, spaţiu şi asupra cercului de persoane;
• să formeze deprinderi de identificare, interpretare şi aplicare a normelor de drept penal, drept execuţional-penal în contexte factologice concrete;
• să generalizeze modele comportamentale în scopul stabilirii devierilor ce merită a fi transpuse într-o normă de drept şi sancţionate;
• să selecteze formele şi metodele mai eficace de constrîngere şi educare în procesul de executare a pedepselor;
• să compare analitic experienţa practică şi doctrinară în scopuri de cercetare şi creaţie legislativă pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii;
• să demonstreze avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă diferite instrumente, noţiuni de drept cunoscute în statele străine şi aplicabilitatea lor în condiţiile sistemului de drept al Republica Moldova;
• să manifeste aptitudini de aplicare corelată a cunoştinţelor obţinute în cadrul studiului dreptului penal, criminologiei, dreptului execuţional-penal şi altor disciplini juridice;
• să sporească capacitatea de argumentare şi a deprinderii de analizare a dialogului spre obiectivele relevate, în cadrul aplicării practice a cunoştinţelor teoretice obţinute;
• să formeze un vocabular profesional elevat şi să asigure interpretări uniforme a terminologiei specifice disciplinei;
• să determine modalitatea normativă de aplicare a noilor instituţii ale Dreptului procesual penal în contextul apariţiei şi dezvoltării lor istorice şi în concordanţă cu reformele judiciare;
• să elaboreze proiecte de legi şi să înainteze alte idei legislative;
• să aplice metodele şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de cercetare criminalistică necesare descoperirii faptelor penale;
• să utilizeze datele privind practica infracţională la elaborarea metodicelor de investigaţie specifice anumitor categorii de infracţiuni;
• să adapteze la necesităţile practicii de investigare criminalistică realizările altor ştiinţe, cum ar fi chimia, fizica, matematica, cibernetica, biologia, logica, psihologia, etc.;
• să aplice noile metode şi procedee tactice de organizare şi efectuare a acţiunilor de urmărire penală, necesare stabilirii adevărului într-un proces penal;
• să aplice mijloacele tehnice şi metodele elaborate în activitatea investigativ-operativă de prevenire şi combaatere a infracţiunilor;
• să realizeze metodicele de efectuare a expertizei criminalistice;
• să utilizeze rezultatele activităţii operative de investigaţii în cadrul urmăririi penale, procesului probaţiunii la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor.

La nivel de integrare:

• să aprecieze importanţa disciplinilor specialităţii 12.00.08. în sistemul ştiinţelor juridice contemporane şi a rolului pe care o joacă aceastea în practica judiciară;
• să stabilească corelaţia funcţională dintre dreptul penal, criminologie, drept execuţional-penal ca ştiinţe şi practica aplicării normelor de drept;
• să creeze premise pentru desfăşurarea activităţii ştiinţifice în domeniul ştiinţelor penale şi dezvoltarea doctrinei naţionale;
• să promoveze analiza critică a doctrinei şi legislaţiei în vederea identificării teoriilor depăşite de progresul social, contradicţiilor interne, lacunelor de drept, etc. şi formularea noilor concepţii şi teorii, ajustarea specificului naţional la experienţa străină, elaborarea şi argumentarea iniţiativelor legislative în domeniul dreptului penal, execuţional-penal etc.;
• să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul ştiinţelor penale şi altor disciplini înrudite (criminalistică, dreptul procesual penal teoria activităţii operaţiv de investigaţii etc.);
• să formuleze propuneri de compatibilizare a prevederilor normelor penale autohtone cu prevederile legislaţiei europene;
• să creeze aptitudini de a elabora soluţii optime, întemeiate, pentru situaţii contradictorii;
• să sensibilizeze pericolul social al interpretării şi aplicării greşite a legislaţiei penale şi să accentueze responsabilitatea faţă de urmările aplicării greşite a prevederilor acesteia;
• să analizeze modelul comportamental pentru faptele antisociale nou apărute şi să elaboreze sisteme eficiente de preîntîmpinare şi contracarare;
• să reevalueze procesul de criminalizare, decriminalizare şi recriminalizare a faptelor în legislaţia penală autohtonă;
• să prezică evoluţia pe termen scurt, mediu şi lung a „literei şi spiritului” normelor penale;
• să programeze un algoritm de calificare în cazul fiecărei categorii de infracţiuni;
• să stimuleze motivaţia pentru extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor prin instruire continuă şi autoinstruire;
• să contribuie la culturalizarea juridică a populaţiei în materia ştiinţelor juridice penale;
• să aprecieze importanţa criminalisticii şi activităţii operativ de investigaţii la combaterea fenomenului infracţional;
• să determine locul pe care criminalistica şi teoria activităţii operativ de investigaţii îl ocupă în sistemul ştiinţelor juridice actuale;
• să determine legătura între ştiinţele naturale şi juridice;
• să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniu;
• să ia decizii optime în situaţii problematice;
• să propună iniţiative de perfecţionare a legislaţiei penale şi procesual – penale, privind activitatea operativ de investigaţii;
• să-şi asume responsabilităţi faţă de urmările aplicării greşite a metodelor şi mijloacelor aplicate în activitatea de descoperire şi prevenire a faptelor penale;
• să monitorizeze activitatea instituţiilor care aplică în practică realizările criminalisticii;
• să identifice necesitatea de autoperfecţionare continuă în domeniul criminalisticii etc.

Сonţinutul cursului

• Drept penal
• Criminologie
• Drept penitenciar
• Procedura penală
• Tehnica criminalistică
• Teoria activităţii investigativ-operative
• Istoria şi metodologia ştiniţelor juridice

Specialitatea