12.00.08 – Programa examenului de doctorat : Drept penal
Drept penal (partea generală)
Tema 1. Legea penală
Noţiunea, importanţa şi trăsăturile caracteristice ale legii penale a R.M.Constituţia R.M. şi legislaţia penală a R.M. Influenţa şi impactul dreptului internaţionl asupra legislaţiei penale a R.M.
Scopul legii penale a R.M: importanţa acesteia în apărarea celor mai importante relaţii şi valori sociale; destinaţia legii penale în calitate de mijloc important de relizare a politicii penale a R.M.
Legea panlă a R.M: - unicul izvor al dreptului penal. Precedentul, analogia şi obiceele ca izvoare ale altor sisteme de drept (anglo-saxon şi continental).
Funcţiile legii penale. Însemnătatea propagării legislaţiei penale. Executarea intransigentă de către toate organele publice, de persoanele oficiale, precum şi de către toţi cetăţenii a cerinţelşor legislaţiei penale ca o condiţie indiscutabilă a consolidării ordinii de drept şi a legislaţii.
Etapele evoluţiei legislaţiei penale a R.M. Legilaţia penală în vigoare. Codul penale al R.M. din 2003. Sistemul legii penale. Partea generală şi partea specială a Codului penal. Structura articolelor părţii părţii penalare şi celei spciale. Importanţa desinestătătoare a ficărei articol al legii penale şi unitatea principiilor şi prevederilor pe care se bazează acestea. Importanţa codificării legislaţiei penale, pentru consolidarea legalităţii, ordinii de drept şi realizarea justişiei penale.
Structura logico-juridică şi tehnico-juridică a normei juridico-penale. Ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea normei juridico-penale. Modalităţile (tipurile) dispoziţiilor şi sancţiunilor. Norma juridico-penală şi articolele părţii speciale. Dispoziţia normei juridico-penale şi structura articolelor părţii speciale ale C.P. Limitele cţiunii legii penale în timp şi în spaţiu. Noţiunea legii penale în timp. Momentul intrării legii penale în vigoare. Noţiunea timpului săvîrşirii faptei. Încetarea acţiunii legii penale. Circumstanţele în virtutea cărora legea penală iese din vigoare şi îşi încetează acţiunea sa.
Efectul retroactiv al legii penale. Inadmisibilitatrea oferirii puterii retroactive legii penale care stabileşte ilegalitatea sau care agravează pedepsa pentru săvîrşirea unei fapte. Noţiunea legii penale mai blînde. Aplicarea legii intermediare.
Acţiunea legii penale în spaţiu. Principiile teritorialităţii acţiunii legii penale în spaţiu. Noţiunea teritoriului ţării. Teritoriul acvatic, de uscat, aerian şi subteran. Noţiunea locului săvîrşirii faptei. Noţiunea legii penale faţă de faptele săvîrşite pe teritoriul R.M.
Acţiunea legii penale faţă de faptele săvîrşite în afara teritoriului R.M. (peste hotarele R.M.) Principiile cetăţeniei acţiunii legii penale în spaţiu. Aplicarea legii penale pentru faptele săvîrşite peste hotarele R.M. de către cetăţenii R.M. sau apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul R.M.
Principiile universalităţii acţiunii legii penale în spaţiu. Aplicarea legii penale a R.M. faţă de faptele săvîrşite în străinătate de către cetăţenii străini sau apatrizii care nu domiciliază permanent pe teritoriul R.M. Particularităţile aplicării legii penale faţă de faptele săvîrşite de către reprezentanţii diplomatici ai statelor străine sau de alte persoane, care, în conformitate cu tratatele internaţionale nu sunt supuse jurisdicţiei penale a R.M., precum şi faţă de faptele comise de către cetăţenii R.M. în străinătate pentru care acestea au fost supuşi pedepei penale în ţara unde le-au săvîrşit.
Reglementarea constiuţională şi juridico-penală a extradării, natura sa juridică. Neadmiterea extradării cetăţenilor R.M. şi a persoanelor cărora li s-a acordat azil politic în R.M. Prioritatea statelor solicitante şi sursele juridice ce reglementează procedura extradării. Tirpurile extradării.
Noţiunea interpretării legii penale. Modalităţile interpretăii legii penale şi importanţa acestora pentru aplicarea legii şi calificarea infracţiunilor.
Interpretarea după subiect, metodă şi după volum. Însemnătatea interpretărilor Plenului curţii Supreme de Justiţie a R.M. pentru aplicarea legii penale în practica juridică, precum şi pentru ştiinţa dreptului penal.
Tema 2. Noţiunea infracţiunii
Noţiunea de infracţiune legiferată în legea penală a R.M.. Infracţiunea ca noţiune juridică, ca fenomen şi ca instituţie juridică.
Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii şi conţinutul lor în dreptul penal: gradul prejudiciabil, vinovăţia, ilegalitatea penală, pasibilitatea de pedepsă.
Categoriile infracţiuniilor. Criterii de clasificare. Caracterul şi gradul prejudiciabil-semnul material al infracţiunii şi criteriu de bază de clasificare a infracţiunilolr în categorii.
Fapta lipsită de importanţă care nu prezintă gradul prejudiciabil al infracţiunii. Deosebirea infracţiunii de alte fapte ilegale sau amorale. Infracţiunea şi infracţionalitatea (criminalitatea).
Tema 3. Componenţa infracţiunii
Noţiunea şi importanţa componenţei de infracţiune. Componenţa infracţiunii şi analogia dreptului. Componenţa infracţiunii şi infracţiunea ca fenomen. Elementele constitutive ale infracţiunii şi semnele componenţei de infracţiune. Caracterizarea generală a elementelor şi semnelor componenţei de infracţiune. Criterii de clasificare a acestora şi categorii: importanţa lor juridico-penală. Componenţa infracţiunii şi articolele din partea speicală a codului penal.
Determinarea semnelor componeneţei de infracţiune în procesul calificării infracţiunilor. Obiectul infracţiunii şi semnele ce-l caracterizează. Latura obiectivă şi semnele ei principale (obligatorii) şi facultative. Subiectele infracţiunii şi latura subiectivă.
Clasifcarea componenţelor de infracţiune: criterii de clasificare, modalităţile sale şi importanţa lor juridică. Componenţa de infracţiune de bază, cu circumstanţe agravante şi cu circumstanţe atenunate. Componeneţa de infracţiune simplă şi complexă. Componenţa materială, formală şi formal-redusă (trunchiate) de infracţiune.
Componenţa infracţiunii ca temei juridic al răspunderii penale şi importanţa ei pentru calificarea infracţiunii.
Tema 4. Noţiunea şi temeiul răspunderii penale
Răspunderea juridică şi răspunderea penală ca modalitate a ei în cadrul acesteia. Noţiunea răspunderii penale în legislaţia penală a R.M., în legislaţiile altor state şi în doctrina penală privind definirea noţiunii răspunderii penale. Răpunderea penală şi raportul juridico-penal. Întemeierea filosofică a răspunderii penale: constituţia umană, libertatea de a-şi alege comportamentul – temeiul răspundeii penale.
Mecanismul şi formele de realizare a răspunderii penale.
Incriminarea obiectivă şi subiectivă a faptei prejudiciabile.
Temeiurile răspunderii penale: temeiul real - fapta prejudicibilă prevăzută de legea penală, temeiul juridic – componenţa infracţiunii.
Temeiul real al răspunderii penale şi analogia dreptului.
Consacrarea răspunderii penale în normele de drept penal.
Noţiunea obiectului infracţiunii. Relaţiile şi valorile sociale ca obiect al infracţiunii. Scopul legii penale şi obiectul infracţiunii. Însemnătatea obiectului infracţiunii pentru aprecierea caracterului şi gradului prejudiciabil al infracţiunii. Modalităţile obiectului infracţiunii.
Obiectul general al infracţiunii şi importanţa sa pentru definirea noţiunii de infracţiune. Noţiunea obiectului generic şi însemnătatea sa pentru constituirea şi sistematizrea părţii speciale a Codului penal al R.M. Lupta juridico-penală cu atentatele criminale noi apărute şi obiectul generic al infracţiunii.
Obiectul nemijlocit al infracţiunii şi tipurile sale. Infracţiunile cu mai multe obiecte de atentare. Importanţa obiectului nemijlocit pentru calificarea corectă a infracţiunilor. Determinarea obiectului nemijlocit şi consacrarea lui în normele părţii speciale a Codului penal. Obiectul nemijlocit de bază, adăugător şi facultativ.
Obiectul material al infracţiunii şi importanţa sa pentru calificarea infracţiunii. Opinii şi păreri existente privitoare la existenţa sau lipsa obiectului material al infracţiunii. Deosebirea obiectului material de cel nemijlocit, de mijloacele şi instrumentele săvîşirii infracţiunii. Obiectul material al infracţiunii şi relaţiile sociale ocrotite de legea penală.
Noţiunea şi importanţa laturii obiective a infracţiunii în dreptul penal. Unitatea şi interconexiunea dintre latura subiectivă şi cea obiecivă a infracţiunii. Latura obiectivă a infracţiunii şi temeiul real al răspunderii penale. Conţinutul laturii obiective. Latura obiectivă a infracţiunii şi componenţa infracţiunii. Semnele componenţelor de infracţiune ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii. Dependenţa laturii obiective a infracţiunilor concrete de modalităţile componenţelor infracţiunilor respective.
Fapta prejudiciabilă (acţiunea sau inacţiunea). Trăsăturile caracteristice faptei ca act de conduită exterioară a persoanei umane. Noţiunea acţiunii juridice penale şi semnele ei. Noţiunea inacţiunii juridico-penale. Condiţiile responsabilităţii pentru inacţiunea criminală. Inacţiunea „curată” şi inacţiunea compexă.
Caracterul specific al inacţiunii în cazul săvîşirii infracţiunilor continuie, prelungite şi celor compuse.
Importanţa forţei majore, a constrîngerii fizice şi psihice pentru răspunderea penală a subiectului infracţiunii. Latura obiectivă a infracţiunii şi cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.
Noţiunea consecinţelor (urmăririlor) prejudiciabile. Modalităţile consecinţelor criminale şi criteriile de clasificare a lor. Determinarea consecinţelor în procesul calificării infractorilor şi consacrarea lor în normele juridico-penale. Formele consecinţelor prejudiciabile. Importnţa consecinţelor pentru formularea componenţelor de infracţiune concrete.
Consecinţele infracţionale şi infracţiunea neconsumată.
Legătura cauzală în dreptul penal. Importanţa şi condiţiile legăturii cauzale dintre fapta prejudiciabilă şi consecinţele acesteia.
Caracterul obiectiv al legăturii cauzale. Teoria echivalenţei condiţiilor (conditio sine qua non), teoria cauzelor adecvate, teoria condiţiei fianle etc. Latura cauzală dintre faptele participanţilor la infracţiune şi consecinţele survenite în urma săvîrşirii acesteia.
Semnele facultative ale laturii obiective. Importanţa lor juridico-penală: locul săvîrşirii infracţiunii, timpul, metoda şi mijloacele săvîrşirii infracţiuni, situaţia (circumtanţele) săvîrşirii infracţiunii.
Semnele facultative generale şi semnele facultative ce se referă la fapta concretă.
Determinarea semnelor facultative ale laturii obiectiv, consacrarea lor în normele juridico-penale şi importanţa pentru calificarea infracţiunilor.
Noţiunea şi importanţa laturii subiective a infracţiunii. Semnele componenţei de infracţiune ce caracterizează latura ei subiectivă. Noţiunea vinovăţiei în dreptul penal. Principiul caracterului personal al răspunderii penale. Teoria incriminării obiective. Vinovăţia ca noţiune psihologică şi ca noţiune juridico-penală. Vinovăţia ca fapt al realităţii obiective. Criterii intelectual şi volitiv al vinovăţiei.
Formele vinovăţiei în dreptul penal. Importanţa lor pentru calificarea infracţiunii şi aplicarea pedepsei. Noţiunea intenţiei şi modalităţile sale. Intenţia directă şi indirectă: reglementarea lor juridico-penală. Conţinutul intenţiei şi unitatea semnelor subiective şi obiective ale faptei infracţionale. Deosebirea intenţiei directe de cea indirectă. Intenţia premeditată, subită (spontană), intenţia concretizată (determinată) şi neconcretizată (indeterminată: simplă şi alternativă).
Imprudenţa şi modalităţile sale. Imprudenţa şi progresul tehnico-ştiinţific. Sineîncrederea exagerată criminală (uşurinţa penală). Momentele intelectual şi voletiv ale sineîncrederii exagerate. Criteriile obiectiv şi subiectiv de apreciere şi incriminare a sineîncrederii exagerate. Deosebirea sineîncrederii criminale de intenţia indirectă.
Neglijenţa criminală. Noţiunea şi componentele ei intelective şi voletive. Posibilitatea preveziunii consecinţelor şi obligativitatea preveziunii acestora. Criteriul obiectiv şi cel subiectiv al neglijenţei criminale. Deosebirea neglijenţei de sineîncredere criminală.
Fapta săvârşită fără vinovăţie (cazul fortuit) sau întâmplarea şi deosebirea acesteia de neglijenţă.
Infracţiunile săvârşite cu două forme de vinovăţie şi particularităţile lor. Teoriile privind existenţa vinovăţiei mixte. Noţiunea de practerintenţie. Particularităţile (specificul) calificării infracţiunilor cu două forme de vinovăţie.
Motivul şi scopul infracţiunii. Conceptul şi esenţa acestora. Însemnătatea motivului şi s copului ca semne ale laturii subiective pentru calificarea infracţiunilor şi pentru aplicarea pedepsei penale. Emoţiile sau starea emoţională a subiectului; importanţa lor pentru calificare; consacrarea în normele juridice penale.
Noţiunea de eroare şi importanţa ei juridico-penală. Eroarea juridică şi eroarea de fapt, modalităţile şi influenţa lor asupra răspunderii penale a vinovatului.
Noţiunea subiectului infracţiunii în dreptul penal şi în reglementarea penală a R.M. Caracteristica socială şi semnele juridice ale subiectului infracţiunii.
Responsabilitatea şi atingerea unei anumite vârste ca trăsături obligatorii ce caracterizează subiectul infracţiunii.
Noţiunea de responsabilitate şi iresponsabilitate în dreptul penal şi în legislaţia penală a R.M. Criteriile biologice (medicale) şi psihologice pe care se întemeiază noţiunea iresponsabilităţii. Problema aşa zisei responsabilităţii reduse. Determinantele stării de iresponsabilitate: boala psihică cronică, tulburarea psihică temporară sau altă stare patologică. Răspunderea penală a persoanelor care după ce a săvârşit infracţiunea dar înainte de pronunţarea sentinţei s-a îmbolnăvit de o boală psihică devenind iresponsabilă.
Vârsta ca trăsătură a subiectului infracţiunii. Determinarea vârstei subiectului. Răspunderea penală a minorilor. Posibilitatea de liberare de la răspundere penală a minorilor şi aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ.
Răspunderea pentru infracţiunea săvârşită în stare de ebrietate. Ebrietatea fiziologică şi cea patologică: influenţa lor asupra răspunderii penale a persoanei.
Persoana juridică ca subiect al infracţiunii şi condiţiile necesare pentru responsabilitatea penală a acesteia.
Noţiunea de subiect special. Categoriile subiectului special şi descrierea semnelor acestora în legislaţia penală a R.M.
Noţiunea etapelor săvârşirii infracţiunii. Procesul săvârşirii infracţiunii: faza internă (psihică) şi faza actelor de executare. Importanţa determinării fazelor activităţii infracţionale pentru răspunderea penală, calificarea infracţiunilor şi aplicarea pedepsei.
Reglementarea juridico-penală a etapelor săvârşirii infracţiunii: infracţiunea consumată (terminată); pregătirea infracţiunii; tentativa de infracţiune.
Divulgarea intenţiei – etapă sau nu a săvârşirii infracţiunii? Construcţia componenţelor de infracţiune şi etapele săvârşirii infracţiunii.
Tipul (modalitatea) intenţiei şi influenţa sa asupra răspunderii penale pentru tentativă sau pregătire de infracţiune, precum şi asupra calificării infracţiunilor.
Latura subiectivă a infracţiunilor ca care sunt posibile etape de desfăşurare (săvârşire).
Infracţiunea consumată. Noţiunea şi trăsăturile specifice. Importanţa laturii obiective şi celei subiective pentru determinarea momentului consumării infracţiunii.
Influenţa modalităţilor componenţelor de infracţiune asupra momentul consumării infracţiunii.
Reglementarea juridico-penală a pregătirii de infracţiune. Deosebirea dintre pregătirea infracţiunii şi demascarea intenţiei. Formele legale şi modalităţile faptice ale pregătirii unei infracţiuni intenţionate. Infracţiunile la care actele preparatorii (de pregătire) sunt incriminate ca infracţiune consumată. Infracţiunile la care etapa de pregătire nu este posibilă. Pregătirea infracţiunii şi progresul tehnico-ştiinţific.
Răspunderea penală şi aplicarea pedepsei pentru pregătirea infracţiunii. Teoriile incriminării limitate şi nelimitate.
Noţiunea legală a tentativei de infracţiune. Semnele obiective şi subiective ale tentativei de infracţiune. Deosebirea dintre tentativă de infracţiune li pregătirea infracţiunii.
Latura obiectivă a infracţiunii şi tentativa de infracţiune. Tentativa de infracţiune şi infracţiunile prevăzute de legea penală la care aceasta este posibilă.
Obiectul infracţiunii şi tentativa de infracţiune: particularităţile tentativei şi deosebirea ei de infracţiunea consumată.
Modalităţile tentativei de infracţiune: tentativa consumată şi tentativa neconsumată; tentativă la obiect nul şi cu mijloace nule. Alte modalităţi ale tentativei prevăzute în legislaţiile penale ale altor state. Asemănări şi deosebiri în reglementările penale corespunzătoare.
Temeiurile şi limitele răspunderii penale pentru tentativa de infracţiune. Circumstanţele (cauzele) de care se ţine cont de către instanţa de judecată la aplicarea pedepsei pentru infracţiunea neconsumată. Mărimea pedepsei penale pentru pregătirea şi tentativa de infracţiune.
Deosebirea pregătirii şi tentativei de infracţiune de renunţarea benevolă de la săvârşirea infracţiunii şi de căinţa sinceră.
Noţiunea şi modalităţile cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei în reglementarea penală a R.M. Deosebirea acestora de alte circumstanţe care au ca efect înlăturarea răspunderii şi pedepsei penale.
Legitima apărare: conceptul şi natura sa juridică. Condiţiile legimităţii legitimei apărări: condiţiile ce se referă la atac, la apărare şi la atacant.
Apărarea imaginară sau presupusă. Momentul începerii atacului şi consumării acestuia. Condiţiile în prezenţa cărora nu există stare de legitimă apărare. Concepţii şi opinii existente privind depăşirea legitimei apărări.
Starea de extremă necesitate: noţiunea şi natura sa juridică. Condiţiile extremei necesităţi. Asemănări şi deosebirea extremei necesităţi de legitima apărare. Sursele pericolului ce generează starea de extremă necesitate. Răspunderea pentru nerespectarea de către subiect a condiţiilor şi limitelor extreme necesităţi.
Reţinerea infractorului ca cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Noţiunea şi condiţiile legimităţii reţinerii infractorului. Deosebirea dintre legitima apărare şi reţinerea infractorului. Dependenţa măsurilor de reţinere de factorii obiectivi şi cei subiectivi ai reţinerii. Oportunitatea reţinerii infractorului şi caracterul impus al măsurilor săvârşite pentru reţinere. Răspunderea pentru depăşirea limitelor şi condiţiilor de reţinere.
Constrângerea fizică sau psihică – cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Noţiunea şi trăsăturile constrângerii fizice; noţiunea şi natura juridică a constrângerii psihice. Constrângerea fizică sau psihică şi extrema necesitate. Limitele răspunderii subiectului care a săvârşit o faptă prejudiciabilă sub imperiul constrângerii. Riscul întemeiat în reglementarea juridico-penală a R.M. Condiţiile legimităţii riscului pentru a putea fi recunoscut ca întemeiat. Condiţiile în care riscul nu poate fi recunoscut întemeiat. Deosebiri şi asemănări dintre riscul întemeiat şi starea de extremă necesitate.
Alte cauze care înlătură caracterul penal al faptei: consimţământul (acordul) victimei, exercitarea funcţiilor de serviciu sau a celor profesionale, executarea unui ordin, exercitarea unui drept sau a prevederilor unor legi ş.a.
Noţiunea participaţiei penale în legislaţia penală şi particularităţile ei juridice şi psihologice care caracterizează esenţa acestei instituţii a dreptului penal.
Semnele obiective şi cele subiective ale participaţiei în legislaţia penală şi în teoria dreptului penal. Semnele cantitative şi calitative ale participaţiei. Legătura cauzală dintre acţiunile participanţilor şi legătura corelaţională dintre participanţi. Particularităţile semnului subiectiv al participaţiei penale.
Construcţia componenţei de infracţiune şi influenţa sa asupra posibilei participaţii. Tipurile componenţelor de infracţiune şi activitatea comună a participanţilor.
Criteriile clasificării participanţilor în categorii şi importanţa acestora. Categoriile participanţilor prevăzute de legea penală a R.M. în vigoare.
Noţiunea de autor, organizator, investigator şi complice. Caracterizarea semnelor obiective şi subiective a rolurilor şi funcţiilor pe care aceştea le îndeplinesc.
Autorul infracţiunii şi rolul său în activitatea comună a participanţilor. Noţiunea de săvârşire nemijlocită a infracţiunii. Noţiunea şi semnele coautoratului. Procesul executării (înfăptuirii) nemijlocite şi limitele lui; influenţa acestuia asupra calificării faptelor participanţilor. Noţiunea şi trăsăturile înfăptuirii intermediare a infracţiunii. Acţiunile autorului şi constrângerea fizică sau psihică a altei persoane de a săvârşi infracţiunea. Autoratul şi eroarea faptică: influenţa acesteia asupra calificării infracţiunii. Autoratul şi subiectul special al infracţiunii. Latura subiectivă a autoratului.
Organizatorul. Formele legale ale organizării prevăzute în Codul penal al R.M.: organizarea săvârşirii infracţiunii; dirijarea cu realizarea ei; organizarea unei formaţiuni criminale; dirijarea cu activitatea acesteia.
Caracterizarea acestor forme de organizare. Corelaţia dintre organizarea şi acţiunile altor participanţi.
Instigatorul. Caracterizarea formelor de instigare şi influenţa lor asupra răspunderii penale a instigatorului. Metodele de convingere şi de constrângere utilizate de instigator: importanţa lor teoretică şi practico-aplicativă.
Înşelarea, provocarea ca metode de instigare. Calificarea acţiunilor de instigare de cele ale organizatorului.
Complicele. Semnele obiective şi subiective ale complicităţii. Forme legale complicităţii. Complicitatea intelectuală şi fizică. Construcţia componenţelor de infracţiune şi momentul consumării complicităţii.
Deosebirea acţiunilor complicelui de cele ale autorului şi instigatorului infracţiunii.
Individualizarea răspunderii şi pedepsei penale a participanţilor. Temeiul răspunderii penale a participanţilor la infracţiune. Caracterul şi gradul participării ce reflectă specificul participaţiei. Circumstanţele obiective care caracterizează semnele obligatorii sau calificative ale faptei şi influenţa lor asupra individualizării răspunderii participanţilor.
Excesul de autor. Noţiunea, trăsăturile sale şi modalităţile excesului de autor. Importanţa sa pentru calificarea acţiunilor participanţilor.
Participaţia cu subiect special, participaţia nereuşită; renunţarea benevolă de la săvârşirea infracţiunii a participanţilor.
Formele participaţiei penale. Criterii de clasificare. Participaţia simplă şi complexă. Grupul criminal organizat. Organizaţia (asociaţia) criminală. Criteriul subiectiv de divizare a formaţiunilor criminale de grup (organizate). Activitatea criminală organizată.
Implicarea la infracţiune. Noţiunea şi formele implicării. Favorizarea infracţiunii. Condiţiile răspunderii penale pentru favorizare.
Noţiunea pluralităţii de infracţiuni în dreptul penal. Caracteristica socială şi juridică a pluralităţii de infracţiuni. Trăsăturile specifice pluralităţii de infracţiuni. Deosebirea pluralităţii de infracţiuni de infracţiunea unică, de repetarea infracţiunilor, de infracţiune continuă şi prelungită.
Noţiunea infracţiunii unice ca element constitutiv al pluralităţii de infracţiuni. Modalităţile infracţiunii unice: simplă şi complexă. Consacrarea în legea penală a R.M. a diferitor tipuri a infracţiunii unice complexe: infracţiunea unică complexă; compusă; cu acţiuni alternative; continue; prelungite; repetarea infracţiunii; cu consecinţe suplimentare;
Formele pluralităţii de infracţiuni. Opiniile existente în teoria dreptului penal privind formele pluralităţii de infracţiuni. Reglementarea juridico-penală a formelor pluralităţii.
Noţiunea şi semnele concursului de infracţiuni. Modalităţile concursului de infracţiuni: concursul real şi concursul ideal. Specificul concursului ideal de infracţiuni. Delimitarea concursului de infracţiuni de concurenţa normelor juridico-penale. Calificarea concursului de infracţiuni. Aplicarea pedepsei penale în cazul unui concurs de infracţiuni.
Noţiunea recidivei infracţionale. Modalităţile recidivei: simplă, periculoasă, deosebit de periculoasă. Alte modalităţi ale recidivei, specială, generală, penitenciară, criminologică ş.a.
Individualizarea pedepsei penale în cazul recidivei.
Consecinţele juridico-penale ale pluralităţii de infracţiuni.
Noţiunea şi trăsăturile pedepsei penale. Evoluţia istorică a instituţiei pedepsei penale în teoria şi legislaţia penală. Deosebirea pedepsei penale de alte tipuri de sancţiuni. Trăsăturile esenţiale ale pedepsei penale. Corespunderea noţiunii de pedeapsă penală actelor internaţionale în materie şi influenţa acestora asupra definirii noţiunii de pedeapsă penală.
Scopurile pedepsei penale. Teoriile existente pe marginea problemei scopurilor pedepsei penale: teoriile absolute despre pedeapsă (teoriile teologice); teoriile relative despre pedeapsă; teoria privind prevenirea generală; teoriile prevenirii speciale; teoriile combinate;
Reglementarea scopurilor pedepsei penale în legislaţia penală a R.M.: restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului; prevenirea generală şi cea specială.
Noţiunea de eficienţă a pedepsei. Condiţiile de sporire a eficienţei pedepsei.
Sistemul pedepselor penale şi atingerea scopurilor pedepsei. Consideraţiuni generale privind sistemul şi modalităţile pedepselor penale. Evoluţia istorică a sistemului de pedepse penale prevăzute de legislaţiile penale a fostei URSS şi a R. Moldova.
Noţiunea sistemului pedepselor penale şi trăsăturile caracteristice ale acestuia. Conţinutul sistemului de pedepse penale. Sistemul pedepselor penale – condiţie obligatorie a aplicării acestora. Ierarhia pedepselor penale şi criterii de constituire a sistemului pedepselor penale. Pedepse penale noi prevăzute de Codul penal al R.M.
Pedepse penale principale şi complementare. Pedepse care pot fi aplicate atât ca principale, cât şi ca complementare. Ordinea de aplicare a acestora. Pedepse penale privative de libertate şi neprivative de libertate. Pedepse penale aplicate persoanelor fizice: măturilor, minorilor, militarilor şi femeilor. Pedepse penale aplicate persoanelor juridice care practică activitate de antreprenoriat.
Pedepse penale pe un anumit termen şi pedepse de o singură executare.
Amenda – pedeapsă penală de o singură executare aplicată persoanelor fizice şi juridice. Esenţa pedepsei amenzii şi limitele ei. Circumstanţele de care ţine cont instanţa de judecată la aplicarea amenzii. Ordinea aplicării amenzii în caz de eschivare cu rea – voinţă de la achitarea amenzii stabilite de judecată. Posibilitatea comutării pedepsei cu amendă cu alte pedepse.
Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate. Esenţa acestei pedepse penale şi termenul pe care poate fi stabilită. Condiţiile şi ordinea de aplicare a ei. Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat. Esenţa acestei pedepse, condiţiile şi ordinea de aplicare a ei conform legii penale a R.M.
Munca neremunerată în folosul comunităţii. Esenţa, condiţiile şi ordinea de aplicare.
Arestul: esenţa, condiţiile şi ordinea de aplicare. Pedepse penale aplicate militarilor în termen. Trimiterea într-o unitate militară disciplinară. Esenţa, condiţiile şi ordinea de aplicare.
Închisoarea – pedeapsă penală principală, privativă de libertate. natura şi esenţa sa juridică. Termenul minim şi maxim al închisorii aplicate maturilor şi minorilor. Închisoarea ca pedeapsă aplicată în cazul unui concurs de infracţiuni sau unui cumul de sentinţe. Termenul maxim al închisorii în cazul graţierii.
Detenţiunea pe viaţă. Esenţa şi natura sa juridică. Categoriile infracţiunilor pentru care se poate aplica detenţiunea pe viaţă. Persoanele cărora această pedeapsă nu poate fi aplicată.
Categoriile penitenciarelor în care se execută pedeapsa cu închisoare. Ordinea schimbării tipului de penitenciar.
Pedepsele penale aplicate persoanelor juridice: privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate şi lichidarea persoanei juridice. Ordinea şi condiţiile de aplicare a acestora.
<>Tema 15. Individualizarea pedepselor penale
Noţiunea şi tipurile individualizării pedepselor penale. Criteriile generale de individualizare a pedepsei. Importanţa individualizării pedepsei pentru atingerea scopurilor pedepsei.
Ectritabilitatea pedepsei penale. Caracterul şi gradul prejudiciabil al infracţiunii. Caracteristicile sociale şi de drpt a personalităţii infractorului.
Circumstanţele atenuante şi agravante la aplicarea pedepsei: modalităţile lor şi influenţa asupra individualizării pedepsei penale. Efectele circumstanţelor atenuante şi agravante.
Aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege. Noţiunea circumstanţelor excepţionale ale cauzei. Limitele pedepsei aplicate persoanelor care n-au atins vîrsta de 18 ani. Catregoriile persoanelor cărora nu li se pooate aplica o pedeapsă mai blîndă.
Aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Condiţiile aplicării pedepsei în acest caz.
Aplicarea pedepsei pentru infracţiunea ne consumată. Mărimea pedepsei pentru pregătirea infracţiunii şi pentru tentativa de infracţiuni.
Aplicarea pedepsei pentru ricidivă de infracţiuni. Mărimea pedepsei pentru recidivă.
Aplicarea pedepsei pentru participaţie. Aplicarea pedepsei în cazul unui concurs de infracţiuni. Regulile aplicării pedepsei: cumularea totală sau parţială; absorbirea pedepsei mai uşoare de pedeapsa mai aspră. Ordinea aplicării diferitelor tipuri de pedepse. Termenul maxim al pedepsei în cazul unui concurs.
Aplicarea pedepsei pe cazul unui cumul de sentinţe. Regulile aplicării pedepsei şi termenul maxim al pedepsei definitive.
Aplicarea pedepsei în cazul executării hotărîrii unui stat străin.
Calcularea termenilor pedepsei şi computarea arestului preventiv şi în cazul cumulării diferitelor pedepse.
Noţiunea liberării de la răspundere penală. Deosebirea liberării de răspundere penală de liberarea de pedeapsă penală. Trăsăturile esenţiale ale acestei instituşii juridice. Temeiurile şi condiţiile liberării de răspundere penală . Limitele liberării de răspundere penală. Momentul din care poate avea loc liberarea de răspundere penală. Limita finală – faza dezbaterilor judiciare, pînă la darea sentinţei de dondamnare.
Deosebirea instituţiei liberării de răspundere penală de alte circumstanţe (cauze) care au ca efect înlăturarea răspunderii penale. Categoriile organelor (persoanelor) împuternicite de a efectua liberarea de răspundere penală.
Modalităţile liberării de răspundere penală în reglementarea juridico-penală a R.M.
Liberarea de răspundere penală a minorilor.
Condiţiile şi t emeiurile liberării persoanelor care la momentul săvîrşirii unei fapte prejudiciabile nu au tins vîrsta de 18 ani. Posibilitatea aplicării faţă de aceste persoane măsuri de constrîngere cu caracer medical.
Liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere administrativă. Natura juridică a acestei modalităţi de liberare. Temeiurile şi condiţiile efectuării ei. Tipurile sancţiunilor admninistrative care pot fi aplicate persoanelor liberate de răspundere penală.
Liberarea de răspuunderea penală în legătură cu renunţarea de bună voie de săvîrşirea infracşiunii. Noţiunea renunţării binevole. Etapele la care este posibilă renunţarea benevolă. Răspunderea penală pentru renunţare de bună voie la săvîrşirea infracţiunii. Temeiurile şi condiţile liberării de răspundere penală. Renunţarea binevolă a participanţilor la infraciune.
Liberarea de răspunderea penală în legătură cu căinţa activă. Condiţiile şi temeiurile acestei modalităţi de liberare. Noţiunea şi condiţinutul căinţei active.
Liberarea condiţională de răspunderea penală. Temeiurile şi condiţiile, natura juridică a liberării condiţionale de răspundere
Liberarea de răspunderea penală în legătură cu schimbarea situaţiei. Temeiurile şi condiţiile acestei modalităţi de liberare de răsăpunderea penală. Noţiunea şi conţinutul noţiunii de schimbare de situaţie.
Prescripţia tragerii de răspunderea penală. Noţiunea prescripţiei şi modalităţile ei.. Întreruperea şi suspendarea prescripţiei.
Aplicarea prescripţiei faţă de o persoană care a săvîrşit o inacţiune excepţional de gravă.
Aplicarea termenilor prescripţiei faţă de minori. Excepţia de la regulile generale ale prescripţiei. Determinarea zilei săvîrşirii infracţiunii în dependenţă de tipurile componenţelor de infracţiune, la infracţiunile continuie şi prelungite. Infracţiunea consumată şi aplicarea pedepsei. Calcularea prescripţiei în cazul săvîrşirii unei concurs de infracţiune. Prescripţia şi efectul retroactiv al legii penale.
Infracţiuni contra păcii. Planificarea, pregătirea, declanşarea sau ducerea războiului. Determinarea noţiunii agresiunii, formulată în rezoluţia sesiunii XXIX a Asambleiei Generale a ONU din 17 decembrie 1974. Propaganda războiului. Alte acţiuni instigatoare la război sau orientate spre declanşarea războiului. Propaganda războiului săvârşită de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere. Atacul asupra persoanelor sau instituţiilor care beneficiază de protecţie internaţională.
Infracţiuni contra securităţii omenirii. Genocidul. Faptele săvîrşite în scopul de a nimici în totalitate sau în parte un grup naţional, etnic, rasial sau religios. Ecocidul. Formele acţiunilor de ecocid. Clonarea. Gradul prejudiciabil al clonării.
Infracţiunile de război. Tratamente inumane. Modalităţile tratamentelor inumane. Agravantele infracţiunii. Încălcarea dreptului umanitar internaţional. Formele infracţiunii. Activitatea mercenarilor. Formele infracţiunii. Aplicarea mijloacelor şi metodelor interzise de ducere a războiului. Formele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei.
Infracţiuni contra vieţii. Noţiunea omorului şi categoriile lui. Delimitarea omorului de alte infracţiuni, însoţite de lipsirea de viaţă a victimei. Omorul intenţionat. Formele infracţiunii. Agravantele omorului intenţionat. Omorul săvârşit în stare de afect. Acţiunile ilegale ale victimei. Pruncuciderea. Circumstanţele atenuante ale omorului unui copil nou-născut. Lipsirea de viaţă la dorinţa victimei (eutanasia). Problemele calificării infracţiunii. Lipsirea de viaţă din imprudenţă. Agravantele infracţiunii. Determinarea la sinucidere. Agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra sănătăţii. Noţiunea vătămărilor integrităţii corporale şi a vătămărilor sănătăţii persoanei. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Formele infracţiunii. Agravantele infracţiunii. Delimitarea vătămării intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii care a provocat decesul victimei de omor. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Formele şi agravantele infracţiunii. Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Formele infracţiunii. Maltratarea intenţionată sau alte acte de violenţă. Agravantele infracţiunii. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii în stare de afect. Actele ilegale ale victimei. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzată din imprudenţă. Infracţiunea calificată.
Infracţiuni care pun în pericol viaţa sau sănătatea persoanei. Categoriile acestor infracţiuni. Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Calificarea acestor atentate ilegale. Constrîngerea persoanei la prelevarea organelor sau ţesuturilor pentru transplantare. Agravantele infracţiunii. Provocarea ilegală a avortului. Formele avortului ilegal. Agravantele infracţiunii. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale. Agravantele infracţiunii. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţămîntul pacientei. Neacordarea de ajutor unui bolnav. Agravantele infracţiunii. Lăsarea în primejdie. Agravantele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra libertăţii cinstei şi demnităţii persoanei.
Infracţiuni contra libertăţii persoanei. Răpirea unei persoane. Agravantele infracţiunii. Traficul de fiinţe umane. Formele şi agravantele infracţiunii. Privaţiunea de libertate. Agravantele infracţiunii. Sclavia şi condiţiile similare sclaviei. Formele acţiunilor infracţionale. Munca forţată. Formele acţiunilor infracţionale. Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică. Agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra cinstei şi demnităţii persoanei. Calomnia. Delimitarea calomniei de insultă.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor sexuale.
Infracţiuni contra libertăţii sexuale. Violul. Formele şi agravantele violului. Acţiuni violente cu caracter sexual. Formele şi noţiunea acţiunilor violente cu caracter sexual. Agravantele infracţiunii. Constrîngerea la acţiuni cu caracter sexual. Formele infracţiunii.
Infracţiuni contra inviolabilităţii sexuale. Raportul sexual cu o persoană care nu a atins vîrsta de 14 ani. Formele acţiunilor infracţionale. Acţiuni perverse. Noţiunea perversiunilor sexuale.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra drepturilor politice, de muncă şi a altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
Infracţiuni contra drepturilor politice. Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale. Formele infracţiunii. Falsificarea rezultatelor votării.
Infracţiuni contra drepturilor de muncă. Încălcarea regulilor de protecţie a muncii. Formele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra drepturilor şi libertăţilor personale ale cetăţenilor. Încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Formele infracţiunii. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale. Formele şi agravantele infracţiunii. Violarea dreptului de secretul corespondenţei. Agravantele infracţiunii. Violarea de domiciliu. Agravantele infracţiunii. Încălcarea intenţionată a legislaţiei privind accesul la informaţie. Calificarea infracţiunii. Violarea dreptului la libertatea întrunirilor. Formele şi agravantele infracţiunii atentarea la persoană şi la drepturile cetăţenilor sub formă de propovăduire a credinţelor religioase şi de satisfacere a ritualurilor religioase. Formele activităţilor infracţionale.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra patrimoniului.
Noţiunea şi semnele însuşirilor bunurilor avutului proprietarului. Formele şi tipurile însuşirilor. Criteriile clasificării lor. Furtul. Noţiunea şi semnele furtului. Agravantele furtului. Jaful. Noţiunea şi semnele jafului. Agravantele jafului. Tîlhăria. Noţiunea şi semnele tîlhăriei. Agravantele tîlhăriei. Şantajul. Noţiunea şi semnele şantajul. Agravantele şantajului. Escrocheria. Noţiunea şi semnele escrocheriei. Agravantele escrocheriei. Delapidarea averii străine. Noţiunea şi semnele delapidării. Agravantele delapidării. Pungăşia. Noţiunea şi semnele pungăşiei. Agravantele pungăşiei. Însuşirea în proporţii mari şi deosebit de mari.
Atentatele cu interes material contra patrimoniului fără semnele însuşirilor. Ocuparea bunurilor imobile străine. Agravantele infracţiunii. Însuşirea sau utilizarea ilicită a energiei electrice, termice sau a gazelor naturale. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere. Formele şi agravantele infracţiunii. Dobîndirea sau comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală. Noţiunea şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra patrimoniului, urmate de distrugerea, deteriorarea, însuşirea, pierderea sau pieirea bunurilor proprietarului. Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Distrugerea sau deteriorarea din imprudenţă a bunurilor. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Neglijenţa criminală faţă de paza bunurilor proprietarului. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi semnele infracţiunilor contra familiei şi minorilor.
Infracţiuni contra intereselor familiei. Incestul. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Eschivarea de la plata pensiei alimentare sau de la întreţinerea copiilor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Eschivarea de la acordarea ajutorului material părinţilor sau soţului. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Divulgarea secretului adopţiei. Agravantele infracţiunii. Abuzul părinţilor şi altor persoane în adopţia copiilor. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra dezvoltării fizice şi morale normale a minorilor. Traficul de copii. Formele şi agravantele infracţiunii. Scoaterea ilegală a copiilor din ţară. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Atragerea minorilor în activitate criminală sau determinarea lor la săvîrşirea unor fapte imorale. Formele şi agravantele infracţiunii. Atragerea minorilor la consumul ilegal de droguri, medicamente şi alte substanţe cu efect narcotizat. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Antrenarea minorilor în acţiuni militare sau propaganda războiului în rîndurile lor. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra sănătăţii publice. Transmiterea unei boli venerice. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Contaminarea cu maladia SIDA. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale. Noţiunea şi formele infracţiunii. Practicarea ilegală a medicinii sau activităţii farmaceutice. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Răspîndirea bolilor epidemice. Formele infracţiunii. Producerea (falsificarea) transportarea, păstrarea sau comercializarea produselor (mărfurilor) periculoase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor. Formele infracţiunii. Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a precursorilor. Formele şi agravantele infracţiunii. Prescrierea ilegală a preparatelor narcotice sau psihotrope. Formele şi agravantele infracţiunii. Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope. Formele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra convieţuirii sociale. Proxenetismul. Formele şi agravantele infracţiunii. Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de istorie şi cultură. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Profanarea mormintelor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Agravantele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor ecologice.
Infracţiuni ecologice cu caracter general. Încălcarea cerinţelor securităţii ecologice. Noţiunea şi formele infracţiunii. Încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor, materialelor şi deşeurilor radioactive, bacteriologice sau toxice. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Tăinuirea de date sau prezentarea intenţionată de date neautentice despre poluarea mediului. Noţiunea şi formele infracţiunii. Neîndeplinirea obligaţiilor de lichidare a consecinţelor încălcărilor ecologice. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regimului de administrare şi protecţie a fondului ariilor naturale protejate de Stat. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni ecologice în domeniul protecţiei şi utilizării raţionale a solului şi subsolului. Poluarea solului. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea cerinţelor de protecţie a subsolului. Noţiunea şi formele infracţiunii.
Infracţiuni ecologice în domeniul protecţiei faunei. Vînatul ilegal. Noţiunea şi formele infracţiunii. Îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, vînatul sau cu alte exploatări ale apelor. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni ecologice în domeniul protecţiei florei. Defrişarea ilegală a vegetaţiei forestiere. Noţiunea şi formele infracţiunii. Distrugerea sau deteriorarea masivelor forestiere. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni ecologice în domeniul protecţiei apelor şi aerului. Poluarea apei. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Poluarea aerului. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor economice.
Infracţiuni economice din domeniul finanţelor, de creditare şi bancar. Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false. Formele şi agravantele infracţiunii. Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor carnete de plată false. Formele şi agravantele infracţiunii. Dobîndirea creditului prin înşelăciune. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor de creditare. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau externe garantate de stat. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni economice fiscale. Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Abuzurile la emiterea titlurilor de valoare. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni economice în domeniul antreprenoriatului. Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Agravantele infracţiunii. Pseudoactivitatea de întreprinzător. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni economice care afectează regimul de protecţie a consumatorului. Insolvabilitatea intenţionată. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Insolvabilitate fictivă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Comercializarea mărfurilor de proastă calitate sau necorespunzătoare standardelor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Înşelarea clienţilor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Primirea unei remunerări ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populaţiei. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Executarea necalitativă a construcţiilor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni economice cu caracter general. Contrabanda. Formele de contrabandă. Agravantele şi semnele infracţiunii. Însuşirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor gajate, sechestrate sau confiscate. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor de exploatare, reparaţii şi modificare a locuinţelor dintr-un bloc de locuit. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Caracteristica generală şi noţiunea infracţiunilor în domeniul informaticii.
Analiza juridică a componenţelor de infracţiune în domeniul informaticii.
Accesul ilegal la informaţia computerizată. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Introducerea sau răspîndirea programelor virusate pentru calculatoare. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor de securitate a sistemului informatic. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor în domeniul transporturilor.
Infracţiuni însoţite de încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport. Încălcarea regulilor de zbor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a transportului feroviar, naval sau aerian. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Părăsirea locului accidentului rutier. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni în domeniul transporturilor, însoţite de nerespectarea securităţii condiţiilor de funcţionare a mijloacelor de transport. Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Repararea necalitativă a căilor de comunicaţie, a mijloacelor de transport feroviar, naval sau aerian ori, punerea în exploatare cu defecte tehnice. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Deteriorarea sau distrugerea intenţionată a căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor privind menţinerea ordinii şi securitatea circulaţiei. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Oprirea samovolnică, fără necesitate, a trenului. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Blocarea intenţionată a arterelor de transport. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Constrîngerea lucrătorului din transportul feroviar, naval, aerian sau auto de a nu-şi îndeplini obligaţiile de serviciu. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Alte infracţiuni în domeniul transporturilor. Răpirea mijloacelor de transport. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Răpirea mijlocului de transport cu tracţiune animală, precum şi a animalelor de tracţiune. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave aeriene sau navale. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Falsificarea elementelor de identificare a autovehiculelor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Folosirea unui autovehicul cu elemente de identificare false. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra securităţii publice. Terorismul. Noţiunea, semnele şi agravantele terorismului. Circumstanţele atenuante ale terorismului. Liberarea de răspundere penală a persoanelor care au participat la pregătirea actului de terorism. Activitatea de finanţare şi asigurare materială a actelor teroriste. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Luarea de ostatici. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Comunicarea mincinoasă cu bună ştiinţă despre actul de terorism. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Organizarea unei formaţiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Condiţiile liberării de răspundere penală a vinovaţilor. Banditismul. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Semnele bandei. Crearea sau conducerea unei organizaţii criminale. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Dezordini de masă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Acţiunile care dezorganizează activitatea penitenciarelor. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinei publice. Huliganismul. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Vandalismul. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Pirateria. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni însoţite de încălcarea ordinii circulaţiei materialelor şi obiectelor de pericol general. Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Condiţiile liberării de răspundere penală. Păstrarea ilegală a armelor de foc şi a muniţiilor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Fabricarea, procurarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor explozive ori a materialelor radioactive. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor de evidenţă, păstrare, transportare şi folosire a substanţelor uşor inflamabile sau corozive. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Transportarea ilegală cu transportul aerian a substanţelor explozive sau uşor inflamabile. Ameninţarea de a sustrage materiale radioactive sau de a le folosi. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni, însoţite de încălcarea unor reguli speciale de securitate a anumitor activităţi. Încălcarea regulilor de protecţie contra incendiilor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Neîndeplinirea dispoziţiilor organelor de stat de supraveghere în domeniul protecţiei civile. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor de exploatare a obiectelor energetice. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor de pază a liniilor de telecomunicaţii. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor la efectuarea exploatărilor militare sau a lucrărilor de construcţie miniere. Noţiunea de securitate în întreprinderile sau secţiile supuse pericolului expoziţiei. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Iniţierea sau organizarea cerşetoriei. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra justiţiei.
Infracţiuni săvârşite de persoanele care efectuează justiţia. Tragerea cu bună ştiinţă la răspunderea penală a unei persoane nevinovate. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Reţinerea sau arestarea ilegală. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Constrângerea de a face declaraţii. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Falsificarea probelor de o persoană cu funcţii de răspundere (art.310, alin.2). Înlesnirea evadării. Noţiunea şi agravantele infracţiunii. Transmiterea ilegală a unor obiecte interzise cu folosirea situaţiei de serviciu (art.332, aln.2). Divulgarea datelor urmăririi penale(art.315, aln.2)
Infracţiuni săvîrşite de persoanele în privinţa cărora au fost aplicate măsuri de constrângere juridică. Evadarea din locurile de deţinere. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Eschivarea de la executarea pedepsei cu închisoarea. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Nesupunerea prin violenţă cerinţelor administraţiei penitenciarului.
Infracţiuni săvîrşite de persoanele obligate potrivit legii sau datoriei cetăţeneşti de a acorda ajutor justiţiei sau de a nu împiedica înfăptuirea ei. Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală. Formele infracţiunii. Agravantele infracţiunii. Calomnierea judecătorului, a persoanei care efectuează urmărirea penală ori contribuie la înfăptuirea justiţiei. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Falsificarea probelor(art.310, alin.1 şi 3). Denunţarea calomnioasă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Declaraţia mincinoasă, concluzia falsă sau traducerea incorectă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Condiţiile liberării de răspunderea penală. Refuzul sau eschivarea martorului ori a părţii vătămate de a face declaraţii. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Constrîngerea de a face declaraţii mincinoase, concluzii false sau a traducerii incorecte ori de a se eschiva de la aceste obligaţii. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Divulgarea datelor urmăririi penale (art.315, alin.1). Divulgarea datelor urmării penale (art.315, alin 1).
Divulgarea datelor privind măsurile de securitate aplicate faţă de judecător şi participanţii la procesul penal. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Neexecutarea intenţionată a hotărîrii instanţei de judecată. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Transmiterea ilegală a unor obiecte interzise (art.322, alin.1). Favorizarea infracţiunii. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Persoanele care nu sunt pasibile de pedeapsă pentru favorizarea infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere.
Noţiunea persoanei cu funcţie de răspundere. Noţiunea persoanei cu o înaltă funcţie de răspundere.
Infracţiuni săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere cu caracter general. Corupere pasivă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Neglijenţa de serviciu. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Refuzul de a îndeplini legea. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Falsul în acte publice. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Alte infracţiuni contra autorităţii publice, intereselor serviciului de stat şi serviciului în organele autoadministrării locale. Traficul de influenţă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Acceptarea de către un funcţionar a recompensei ilicite. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Coruperea activă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor săvîrşite de persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale.
Noţiunea persoanei care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale. Luarea de mită. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Abuzul de serviciu. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Depăşirea atribuţiilor de serviciu. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Alte infracţiuni contra intereselor organizaţiilor comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale. Darea de mită. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra autorităţii publice şi a securităţii de stat.
Infracţiuni contra securităţii externe a Republicii Moldova. Trădarea de Patrie. Noţiunea şi formele infracţiunii. Condiţiile liberării de răspundere penală. Condiţiile liberării de răspundere penală. Spionajul. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra sistemului politic al Republicii Moldova. Uzurparea puterii de stat. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Rebeliunea armată. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Chemările la răsturnare sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Atentarea la viaţa Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii de păstrare a secretelor de stat. Divulgarea secretului de stat. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Pierderea documentelor ce conţin secret de stat. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra bazelor administrării de stat. Acţiunile intenţionate îndreptate spre aţîţarea vrajbei sau dezbinării naţionale, rasiale sau religioase. Noţiunea şi formele infracţiunii. Organizarea sau conducerea unei greve ilegale, precum şi împiedicarea activităţii întreprinderii, instituţiei ori a organizaţiei în condiţiile stării de urgenţă. Noţiunile, semnele şi agravantele infracţiunii. Organizarea sau participarea activă la acţiuni de grup care tulbură grav ordinea publică ori implicarea minorilor la aceste acţiuni. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra autorităţii statului sau însemnelor Crucii Roşii.
Profanarea simbolurilor naţional-statale. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Folosirea ilegală a însemnelor Crucii Roşii. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra reprezentanţilor serviciului de stat sau a unei persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească. Împiedicarea activităţii legale a persoanei cu funcţie de răspundere. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Ameninţarea sau violenţa săvârşită asupra unei persoane cu funcţie de răspundere sau a unei persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Atentarea la viaţa colaboratorului poliţiei. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii de realizare de către cetăţeni a drepturilor lor. Uzurparea de calităţi oficiale. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii de completare şi aprovizionare a Forţelor Armate a Republicii Moldova. Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la pregătirea militară obligatorie sau de la concentrările rezerviştilor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Eschivarea de la mobilizare. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Eschivarea sau refuzul de a îndeplini obligaţiile serviciului de alternativă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Eschivarea în timp de război de la îndeplinirea prestaţiilor. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii de mînuire a documentelor. Cumpărarea sau vînzarea documentelor. Cumpărarea sau vînzarea documentelor oficiale. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, imprimantelor, ştampilelor sa sigiliilor. Noţiunea şi formele infracţiunii. Confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau sigiliilor false. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra inviolabilităţii frontierii de stat a Republicii Moldova. Trecerea ilegală a frontierei de stat. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Persoanele asupra cărora nu se extinde prevederile acestor norme juridico-penale.
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor militare.
Infracţiuni contra ordinii de subordonare şi relaţiilor reciproce statutare.
Neexecutarea intenţionată a ordinului. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Insultarea militarului. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Ameninţarea şefului. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Acte de violenţă săvîrşite asupra şefului. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii exercitării anumitor reguli statutare. Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregătirea militară obligatorie şi dintre rezervişti, dacă între ei nu există raporturi e subordonare. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor de mînuire a armei, de manipulare a substanţelor şi obiectelor ce prezintă un pericol sporit pentru cei din jur. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor statutare cu privire la serviciul de gardă. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor cu privire la serviciul de alarmă(de luptă) al trupelor militare. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor cu privire la menţinerea ordinii publice. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni militare săvîrşite de persoane cu funcţii de răspundere. Abuzul de putere, excesul de putere sau inacţiunea la exercitarea puterii. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Atitudinea neglijentă faţă de serviciul militar. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii trecerii serviciului militar. Dezertarea. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Eschivarea de la serviciul militar. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii utilizării patrimoniului militar. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Risipirea sau pierderea patrimoniului militar. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii de exploatare a tehnicii militare. Încălcarea regulilor de conducere sau de exploatare a maşinilor. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Încălcarea regulilor de zbor sau ale pregătirii de zbor. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea regulilor de navigaţie. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Infracţiuni contra ordinii de exercitare a serviciului militar în timp de război. Predarea sau lăsarea mijloacelor de război inamicului. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Părăsirea samovolnică a cîmpului de luptă sau refuzul de a acţiona cu arma. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Predarea de bună voie în prizonierat. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Acţiunile criminale ale militarilor aflaţi în prizonierat. Noţiunea, semnele şi agravantele infracţiunii. Jefuirea celor căzuţi pe cîmpul de luptă. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Actele de violenţă asupra populaţiei din zona operaţiilor militare. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Încălcarea gravă a dreptului internaţional umanitar în timpul conflictelor militare. Noţiunea şi semnele infracţiunii. Folosirea cu perfidie a emblemei Crucii Roşii ca element protector în timpul conflictului armat. Noţiunea şi semnele infracţiunii.
Bazele metodologice şi ştiinţifice ale calificării infracţiunilor. Singularul şi generalul. Concretul şi abstractul. Adevărul obiectiv. Adevărul absolut şi adevărul relativ. Categoriile logicii formale şi calificarea infracţiunilor. Alegaţia (invocarea) normei juridice penale.
Importanţa calificării corecte a infracţiunilor.
Modalităţile calificării infracţiunilor. Calificarea oficială (legală). Calificarea neoficială (doctrinală).
Locul calificării infracţiunilor în procesul aplicării normelor juridico-penale.
Importanţa legii penale pentru calificarea infracţiunilor.
Structura normelor juridico-penale şi calificarea infracţiunilor. Structura logico-juridică (internă) şi calificarea infracţiunii. Structura tehnico-juridică (externă) şi calificarea infracţiunii. Necesitatea determinării tipului concret de dispoziţie (simplă, descriptivă, de trimitere, de blanchetă, combinată) pentru calificarea corectă a infracţiunii.
Interpretarea legii penale în procesul calificării infracţiunilor. Interpretare după subiect. Interpretare legale. Interpretare judiciară. Interpretare judiciară. Interpretare după volum. Interpretare extensivă. Interpretare restrictivă. Interpretare după metodă. Interpretare istorică. Interpretare sistematică. Interpretare logică. Interpretare gramaticală (textuală).
Normele juridice ale altor ramuri de drept în procesul calificării infracţiunilor.
Funcţiile componenţei de infracţiune. Construcţia componenţelor de infracţiune.
Modalităţile componenţelor de infracţiune şi determinarea acestora în procesul calificării infracţiunilor. Componenţe de bază. Componenţe cu circumstanţe agravante. Componenţe cu circumstanţe atenuante. Componenţe simple. Componenţe complexe. Componenţe formal-reduse. Componenţe formale. Componenţe materiale.
Elucidarea conţinutului componenţei de infracţiune. Sistemul legii penale. Articolele Părţii speciale. Articolele Părţii generale. Normele juridice ale altor ramuri de drept. Interpretările legale şi judiciare. Practica judiciară. Doctrina penală.
Semnele conţinutului normativ. Noţiunea de semn. Cerinţele ce trebuie înaintate către semnele componenţei de infracţiune. Clasificarea semnelor componenţei de infracţiune. Semne obiective şi semne subiective. Semne obligatorii şi semne facultative. Semne esenţiale (constitutive) şi semne accidentale (circumstanţiale). Semne preexistente, concomitente şi subsecvente. Semne constante şi semne variabile (de evaluare şi de blanchetă). Semne pozitive şi semne negative.
Esenţa procesului calificării infracţiunilor. Condiţiile iniţiale ale procesului calificării infracţiunilor. Concluzia finală. Probleme ce apar în procesul calificării infracţiunilor.
Alegerea normei juridice penale şi etapele sale. Orânduirea faptelor reale determinate şi distingerea semnelor de natură juridică. Stabilirea semnelor constitutive ale infracţiunii, cărora le corespund materialele acumulate. Evidenţierea grupului de componenţe înrudite, cărora le corespund materialele stabilite. Alegerea unei componenţe a cărei semne corespunde faptei comise.
Tipuri de componenţe de infracţiuni după numărul de semne care le disting. Componenţe fără nici un semn comun. Componenţe cu puţine semne comune. Componenţe ce au toate semnele comune, cu excepţia doar a unuia.
Etapele procesului calificării infracţiunilor. Stabilirea temeiurilor de sesizare a organului de urmărire penală şi întocmirea procesului verbal de începere a urmăririi penale. Emiterea ordonanţei de punere sub învinuire a persoanei. Întocmirea rechizitoriului. Judecarea faptei. Instanţa de apel sau recurs.
Determinarea obiectului infracţiunii. Constatarea obiectului general al infracţiunii şi necesitatea acestuia. Determinarea obiectului generic (de grup) al infracţiunii şi importanţa lui. Obiectul nemijlocit al infracţiunii şi calificarea infracţiunii. Obiectul nemijlocit de bază. Obiectul nemijlocit facultativ (adiacent). Necesitatea determinării obiectului material în procesul calificării infracţiunilor.
Determinarea semnelor laturii obiective a infracţiunii. Determinarea faptei prejudiciabile. Determinarea acţiunii prejudiciabile. Determinarea inacţiunii prejudiciabile. Constatarea obligaţiei de a acţiona într-un anumit mod. Evaluarea posibilităţii persoanei de a acţiona într-un anumit mod. Determinarea consecinţelor infracţionale. Consecinţe cu caracter material. Consecinţe fizice. Consecinţe patrimoniale. Consecinţe cu caracter nematerial. Daune cauzate persoanei. Daune cauzate statului. Raportul de cauzalitate şi calificarea infracţiunilor. Reguli necesare pentru existenţa raportului de cauzalitate. Existenţa a două părţi ale raportului. Fapta precedă consecinţa. Consecinţa apare anume drept rezultat al faptei prejudiciabile comise. Semnele facultative şi calificarea infracţiunilor. Timpul comiterii infracţiunii. Locul infracţiunii. Mijloacele de săvârşire a infracţiunii. Metode de comitere a infracţiunii. Condiţii de săvârşire a infracţiunii.
Determinarea semnelor laturii subiective a infracţiunii. Determinarea vinovăţiei. Determinarea intenţiei. Determinarea intenţiei directe. Determinarea intenţiei indirecte. Determinarea imprudenţei. Determinarea sineîncrederii exagerate în sine – ca formă a vinovăţiei. Determinarea neglijenţei criminale – ca formă a vinovăţiei. Determinarea scopului în procesul încadrării juridice a infracţiunii. Determinarea mobilului în procesul încadrării juridice a infracţiunii.
Determinarea semnelor subiectului activ al infracţiunii. Determinarea responsabilităţii şi iresponsabilităţii. Criteriul juridic (psihologic) al iresponsabilităţii. Aspectul intelectiv. Aspectul volitiv. Criteriul medical al iresponsabilităţii. Boala psihică cronică. Tulburarea cronică temporară. Altă stare patologică. Determinarea vârstei subiectului infracţiunii. Evaluarea atingerii unei anumite vârste. Cazurile de dispunere a expertizei medico-legale de constatare a vârstei persoanei. Persoana juridică şi limitele răspunderii penale a acesteia. Practicarea activităţii de întreprinzător.
Infracţiuni susceptibile de a avea faze de desfăşurare. Infracţiuni intenţionate. Infracţiuni comisive. Infracţiuni de durată. Infracţiuni ce nu sunt descrise în mod legal prin intermediul unor componenţe formal reduse. Calificarea pregătirii de infracţiune. Înţelegerea prealabilă. Procurarea mijloacelor ori instrumentelor. Fabricarea mijloacelor ori instrumentelor. Adaptarea mijloacelor ori instrumentelor. Crearea intenţionată de condiţii pentru săvârşirea infracţiunii. Calificarea tentativei de infracţiune. Tentativa consumată. Tentativa neconsumată. Tentativa la obiect nul. Tentativa cu mijloace nule.
Noţiunea şi semnele participaţiei. Participarea a două sau mai multor persoane la comiterea unei singure infracţiuni. Activitatea în comun. Comunitatea de intenţii. Participanţii la infracţiune şi limitele răspunderii penale a acestora. Autorul infracţiunii. Excesul de zel (de autor). Organizatorul infracţiunii. Instigatorul infracţiunii. Complicele infracţiunii. Complicitate intelectuală. Complicitate materială. Formele participaţiei penale şi calificarea infracţiunii. Participaţia simplă. Participaţia complexă. Grupul criminal organizat. Organizaţia (asociaţia) criminală. Determinarea formelor concrete de participaţie reieşind din dispoziţiile părţii speciale a legii penale.
Corelaţia dintre unitatea de infracţiune şi pluralitatea de infracţiuni.
Determinarea infracţiunii unice simple. Determinarea infracţiunii unice complexe. Infracţiunea compusă. Infracţiunea repetată. Infracţiunea sub formă de îndeletnicire. Infracţiunea cu acţiuni alternative. Infracţiunea cu consecinţe suplimentare. Infracţiunea continuă. Infracţiunea prelungită.
Noţiunea concursului de infracţiuni. Concursul de infracţiuni şi infracţiunea unică. Concursul de infracţiuni şi recidiva infracţională. Modalităţile concursului de infracţiuni şi calificarea infracţiunilor. Concursul ideal de infracţiuni. Concursul ideal de infracţiuni şi concurenţa normelor juridice penale. Concursul real de infracţiuni.
Recidiva infracţională. Recidiva infracţională şi pluralitatea intermediară. Recidiva simplă. Recidiva complexă. Recidiva generală. Recidiva specială. Recidiva penitenciară. Recidiva periculoasă. Recidiva deosebit de periculoasă.
Conceptul de concurenţă a normelor juridice penale. Concurenţa normelor juridice penale şi coliziunea normelor de drept. Concurenţa dintre normele generale şi normele speciale. Concurenţa dintre componenţa de bază şi componenţa cu circumstanţe agravante sau atenuante. Concurenţa dintre două norme special. Concurenţa dintre o componenţă cu circumstanţe agravante şi alta cu circumstanţe atenuante. Concurenţa dintre două componenţe cu circumstanţe atenuante. Concurenţa dintre două componenţe cu circumstanţe agravante. Concurenţa dintre o parte şi întreg.
Tema 6. Latura obiectivă a infracţiunii
Tema 7. Latura subiectivă a infracţiunii
Tema 8. Subiectul infracţiunii
Tema 9. Etapele săvârşirii infracţiunii
Tema 10. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei
Tema 11. Participaţia penală
Tema 12. Pluralitatea de infracţiuni
Tema 13. Noţiunea şi scopurile pedepsei penale
Tema 14. Sistemul şi modalităţile pedepselor penale
Tema 16. Liberarea de răspundere penală
Bibliografie:
Drept penal (partea specială)
Tema 1. Infracţiuni contra păcii şi a securităţii omenirii şi infracţiunile de război. Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra păcii şi securităţii omenirii şi infracţiunilor de război.
Tema 2. Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei
Tema 3. Infracţiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei
Tema 4. Infracţiunile privind viaţa sexuală
Tema 5. Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi ale altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor
Tema 6. Infracţiuni contra patrimoniului
Tema 7. Infracţiuni contra familiei şi minorilor
Tema 8. Infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale.
Tema 9. Infracţiuni ecologice
Tema 10. Infracţiuni economice
Tema 11. Infracţiuni în domeniul informaticii
Tema 12. Infracţiuni în domeniul transporturilor
Tema13. Infracţiuni contra securităţii publice şi a ordinii publice
Caracteristica generală, noţiunea şi sistemul infracţiunilor contra securităţii publice şi a ordinii publice.
Tema 15. Infracţiuni contra justiţiei
Tema15. Infracţiuni săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere
Tema 16. Infracţiuni săvîrşite de persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale
Tema 17. Infracţiuni contra autorităţii publice şi a securităţii de stat.
Tema 18. Infracţiuni militare
Bibliografie:
Tehnica încadrării juridice a infracţiunilor
Tema 1. Noţiunea calificării infracţiunilor
Tema 2. Legea penală şi calificarea infracţiunilor
.Tema 3. Conţinutul normativ al infracţiunii şi calificarea infracţiunilor
Tema 4. Procesul calificării infracţiunilor
Tema 5. Procedee de interpretare a semnelor obiective şi subiective ale conţinutului normativ al incriminării
Tema 6. Calificarea activităţii infracţionale neconsumate
Tema 7. Procedee de calificare a infracţiunilor săvârşite prin participaţie
Tema 8. Procedee de calificare a infracţiunii unice
Tema 9. Procedee de calificare a concursului de infracţiuni şi recidivei infracţionale
Tema 10. Reguli de concurenţă aplicate în procesul calificării infracţiunilor
Bibliografie:
Specialitatea
12.00.08 – Drept penal (cu specificarea: drept penal; criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)Programa Examenului
Drept penal
