română | русский | english

Criminologie

Tema 1. Criminologia ca ştiinţă

Noţiunea, esenţa şi conţinutul criminologiei. Criminologia ca ştiinţă social-juridică şi ca ramură normativă de prevenire a infracţiunilor.

Obiectul de studiu al criminologiei. Caracteristica generală a elementelor ce constituie obiectul criminologiei: criminalitatea ca fenomen social; cauzele şi condiţiile criminalităţii; personalitatea infractorului; prevenirea fenomenului criminal.

Scopul criminologiei. Funcţiile criminologiei: descriptiv-teoretică; explicativă; de prognozare; practică.

Problemele teoretice de bază incluse în partea generală a cursului de criminologie. Clasificarea părţii speciale a cursului de criminologie: Caracteristica criminologică a tipurilor de infracţiuni separate după conţinutul acţiunilor infractorice (de profit, de violenţă, huliganice etc.) sau după specificul contingentului de infractori (criminalitatea minorilor, recidiviştilor, profesioniştilor, femeilor etc.).

Raporturile criminologiei ştiinţele juridice. Criminologia şi dreptul penal. Interacţiunea criminologiei cu ştiinţa procesului penal, dreptul execuţional-penal, criminalistica, pedagogia şi psihologia penitenciară. Utilizarea în criminologie a datelor oferite de statistica juridico-penală. Corelaţia criminologiei cu alte ştiinţe sociale: sociologia, psihologia, psihiatria etc.

Tema 2. Criminalitatea şi trăsăturile ei

Noţiunea criminalităţii şi semnele ei de bază.

Trăsăturile cantitative şi calitative ale criminalităţii: nivelul; dinamica; structura şi caracterul criminalităţii. Coeficientul criminalităţii şi însemnătatea acestui indicator pentru studierea criminalităţii. Componentele nivelului criminalităţii: date despre infracţiunile pentru comiterea cărora au fost emise sentinţe de condamnare; date despre infracţiunile nedescoperite sau care se află în proces de cercetare; date despre infracţiunile comise de persoane care au fost eliberate de răspundere sau pedeapsă în legătură cu amnistia sau cu aplicarea altor măsuri de influenţă.

Noţiunea structurii criminalităţii şi сaracteristicile ei de bază: corelaţia dintre categoriile de infracţiuni după gravitatea lor; corelaţia dintre infracţiunile intenţionate şi cele imprudente; cota parte a infracţiunilor conform clasificării din partea specială a Codului penal; cota parte a criminalităţii organizate, recidive, profesionale, de grup, a minorilor etc.

Noţiunea dinamicii criminalităţii. Importanţa teoretico-practică a analizei şi cunoaşterii dinamicii criminalităţii. Procedeele utilizate pentru relevarea dinamicii criminalităţii: metoda bazei fixe; metoda de lanţ.

Criminalitatea latentă, cauzele şi tipurile ei. Metodica determinării criminalităţii latente. Alte tipuri de criminalitate. Tendinţele criminalităţii din R.Moldova şi a criminalităţii mondiale.

Tema 3. Devianţele sociale şi criminalitatea

Noţiunea devianţelor sociale.

Tipurile devianţelor sociale. Caracterizarea criminologică a formelor de manifestare a devianţelor sociale. Consecinţele fizice, psihice şi sociale ale devianţelor sociale.

Corelaţia dintre devianţele sociale şi criminalitate. Beţia, alcoolismul şi criminalitatea. Narcomania, toxicomania şi criminalitatea. Prostituţia, homosexualismul şi criminalitatea. Birocratismul, parazitismul social şi criminalitatea.

Caracterizarea personalităţii delicvenţilor. Cauzele care determină comiterea devianţelor sociale. Prevenirea devianţelor sociale.

Tema 4. Cauzele criminalităţii

Conceptul cauzalităţii şi determinaţiei în criminologie.

Baza metodologică de cunoaştere a cauzelor şi condiţiilor, numite determinante ale fenomenului: fenomenul-cauză şi fenomenul-efect. Deosebirea legăturii cauzele de alte tipuri de legături: funcţională, statistică, legătura stărilor etc. Caracterul genetic al cauzalităţii - cauza generează un efect, o consecinţă.

Teoriile cauzalităţii în criminologie: de orientare biologică, socială şi psihologică.

Analiza contradicţiilor sociale – baza clasificării cauzelor şi condiţiilor ce favorizează criminalitatea. Relaţiile economice şi criminalitatea. Disbalansul mecanismului economic, lacunele în planificarea economică şi distribuirea relaţiilor, şomajul, neajunsul de producte şi mărfuri, stratificarea materială şi socială a societăţii în condiţiile economiei de piaţă ca determinante criminogene. Rolul intereselor politice şi a instabilităţii acesteia asupra criminalităţii. Relaţiile sociale şi criminalitatea. Conflictele sociale legate de nesatisfacţia persoanei de statutul său social, împrejurările din colectivul de muncă, contradicţiile dintre interesele unor grupuri sociale – factori ce determină motivaţia criminogenă de comportament în cazurile comiterii unor infracţiuni. Starea morală psihologică a societăţii şi criminalitatea.

Condiţiile (împrejurările) ce favorează comiterea infracţiunilor. Deosebirea dintre condiţiile şi cauzele criminalităţii.

Tema 5. Personalitatea infractorului

Noţiunea personalităţii infractorului ca verigă principală în mecanismul actului infracţional.

Corelaţia dintre noşiunea personalităţii infractoruluişi aşa noţiuni înrudite, cum ar fi: subiectul infracţiunii, inculpatul, condamnatul. Specificul aspectelor criminologice de studiere a personalităţii infractorului.

Personalitatea ca sistem de interacţiune a trăsăturilor şi calităţilor participantului şi purtătorului rtelaţiilor sociale.

Formarea personalităţii infractorului. Modele de formare: înstrăinarea; frustrarea; inadaptarea; învăţarea.

Structura personalităţii infractorului. Elementele psihice şi fizice: temperamentul; emoţiile; caracterul; orizontul intelectual; interesele; deficienţele psihice; sexul; vîrsta; starea fizică a organismului şi a sănătăţii etc. Elementele social-demografice. Caracteristca nivelului de studiu al persoanelor ce comit infracţiuni. Caracterizarea personalităţii infractorului după situaţia familială, socială şi a tipului de ocupaţie. Elementele juridico-penele: antecedentele penale; recidiva; rolul în grupul criminal etc.

Corelaţia dintre biologic şi social în structura personalităţii infractorului. Discuţii şi probleme.

Clasificarea infractorilor. Cirteri de clasificare: după caracterul şi conţinutul motivaţiei comportamentului criminal; după profunzimea şi stabilitatea motivaţiei criminogene, a convingerilor şi valorilor orientative legate de ea, care determină tendinţele personalităţii (infractori întîmplători, situaţionali, instabili, periculoşi, deosebit de periculoşi). Însemnătatea practică a clasificării infractorilor.

Tema 6. Mecanismul actului infracţional

Noţiunea mecanismului avtului infracţional. Caracterizarea generală a actului infracţional individual. Calităţile morale ale persoanei şi comportamentul infracţional.

Necesităţile şi rolul lor în mecanismul actului infracţional. Tipuri de necesităţi: biologice; sociale.

Necesitatea şi interesul – reflectarea lor în actul infracţional.

Situaţia de viaţă şi locul ei în mecanismul unei infracţiuni concrete. Situaţia infracţională – sferă specifică de interacţiune a personalităţii cu mediul social.

Elementele situaţiei criminogene. Clasificarea sitaţiilor criminogene după timpul şi volumul acţiunilor, sursa generatoare, conţinutul şi caracterul influenţei asupra infractorului etc. Importanţa clasificării situaţiilor criminogene pentru planificarea şi organizarea profilaxiei unor tipuri de inracţiuni concrete.

Structura mecanismului actului infracţional. Motivaţia comportamentului infracţional. Etapele procesului de motivare. Luarea deciziei şi planificarea infracţiunii – elementele caracteristice acestei etape. Realizarea deciziei. Schimbarea situaţiei externe şi rolul ei în actul criminal.

Comportamentul postcriminal şi particularităţile acestuia. Motivele de autoapărare în cadrul mecanismului actului infracţional. Trăsăturile mecanismului actului infracţional restrîns.

Tema 7. Victimologia criminologică

Noţiunea victimologiei. Victima infracţiunii ca obiect al investigaţiilior criminologice. Însemnătatea teoretică şi practică a cercetării victimei. Corelaţia dintre noţiunea criminologică a victimei şi noţiunea de parte vătămată în sensul dreptului penal şi dreptului procesual-penal.

Vulnerabilitatea victimală, victimitatea şi victimizarea. Rata victimizării şi importanţa relevării ei.

Clasificarea victimelor. Criterii de clasificare: după categoria infracţională, în urma căreia persoana devine victimă; după gradul de participare şi de răspundere ce revine victimei în producerea infracţiunilor; după gradul vinovăţiei victimei; după gradul victimităţii etc. Interconexiunea dintre infractor şi victimă. Rolul victimei în mecanismul actului infracţional.

Aspecte referitoare la problema vinovaţiei victimei.

Autovictimizarea. Motivaţia comportamentului suicidal. Clasificarea suicizilor.

Politici vizînd apărarea victimei. Profilaxia victimologică. Situaţiile victimogene. Măsurile generale şi speciale de profilaxie victimologică.

Tema 8. Metodica şi procedura cercetării criminologice

Noţiunea de metodică a investigaţiilor criminologice.

Complexitatea metodologiei cercetării criminologice determinată de caracterul interdisciplinar al criminologiei. Metodica cercetării criminologice – îmbinare a metodelor sociologice şi juridice.

Noţiunea de procedură a investigaţiilor criminologice. Etapele procedurii cercetării criminologice: etapa pregătitoare; eleborarea programei de cercetare; determinarea obiectivelor empirice de cercetare; elaborarea metodologiei de cercetare concretă; probarea metodologiei, completarea ei; colectarea informaţiei primare; prelucrarea cantitativă şi calitativă a datelor colectate; interpretarea rezultatelor, concluzii şi recomandări.

Metodele statistice utilizate în cercetările criminologice: observarea statistică a criminalităţii şi a altor fenomene semnificative pentru criminologie; centralizarea şi gruparea materialelor obţinute în rezultatul observării statistice; analiza cantitativă şi calitativă a datelor despre criminalitate.

Metodele sociologice utilizate în cercetările criminologice: cercetarea documentelor; audierea sub formă de chestionar şi interviu; observarea sociologică; experimentul.

Alte metode de cercetare: comparativă; istorică; sistematică; matematică; social-psihologică; logico-juridică.

Sarcinile şi metodica expertizei criminologice a legilor şi a altor acte normative.

Tema 9. Prognozarea criminologică

Noţiunea prognozării criminologice. Scopul, fincţiile şi semnificaţia practică a prognozei criminologice.

Modalităţile prognozei criminologice: după obiect; după termenul prognozei (de scurtă durată, medie, de lungă durată). Metodele prognozării criminologice: extrapolarea; modelarea; expertiza criminologică.

Pognozarea comportamentului infracţional individual. Sarcinile acestei prognozări.

Principiile organizatorice ale prognozării criminologice. Procedura elaborării prognozelor criminalităţii.

Prognozarea criminologică şi planificarea măsurilor de combatere a criminalităţii. Direcţiile de organizare şi planificare a măsililor de contracarare a criminalităţii. Tipurile planurilor criminologice.

Tema 10. Prevenirea criminalităţii

Noţiunea prevenirii criminalităţii.

Prevenirea criminalităţii ca sistem multilateral de măsuri statale şi sociale orientate spre înlăturarea, reducerea sau neutralizarea cauzelor şi condiţiilor criminalităţii. Caracteristica generală a sistemului prevenirii criminalităţii. Cerinţele esenţiale faţă de măsurile preventive: asigurarea jjuridică; temeinicia socială şi economică; eficacitatea; caracterul sistematic al lor.

Clasificarea măsurilor de prevenire a criminalităţii. Activitatea preventivă cu caracter general şi special (criminologic). Corelaţia acestor nivele de prevenire. Profilaxia (prevenirea) generală, specială şi individuală evidenţiată după nivelul şi direcţia de aplicare a măsurilor preventive conform nivelului criminalităţii. Tipurile profilaxiei individuale. Măsurile preventive aplicate după volumul teritorial. Analiza măsurilor sociale şi special-criminologice de prevenire a criminalităţii după mecanismul de acţiune. Măsurile social-economice, organizaţionale şi de dirijare, ideologice, tehnice şi juridice.

Subiecţii prevenirii criminalităţii. Organele legislative şi executive ca subiecţi ai profilaxiei. Prevenirea criminalităţii de către organele municipale.

Organele de drept ca subiecţi ai prevenirii criminalităţii. Activitatea profilactică a judecătoriilor, procuraturii, organelor afacerilor interne şi a securităţii naţionale, avocaturii, notariatului etc. Rolul societăţii în profilaxia infracţiunilor.

Tema 11. Criminalitatea violentă

Noţiunea şi caracterizarea generală a infracţiunilor violente şi a huliganismului din punct de vedere criminologic.

Starea, nivelul, structura şi dinamica infracţiunilor violente şi a huliganismului. Caracterizarea criminologică a omorurilor intenţionate, a leziunilor corporale şi a violurilor – în general şi în particular. Predominarea condiţiilor casnice de comitere a omorurilor şi leziunilor corporale de grad diferit. Sporirea nivelului omorurilor comise în scop material, inclusiv „la comandă”.

Caracterizarea criminologică a persoanelor ce comit omoruri, leziuni corporale grave, violuri, acte huliganice. Particularităţile social-psihologice şi morale.

Cauzele şi condiţiile ce favorizează criminalitatea violentă. Sistemul motivaţiei infracţiunilor violente. Conflictele din sfera socială ca izvor al criminalităţii violente. Influenţa beţiei, alcoolismului şi narcomaniei asupra infracţiunilor violente.

Cauzele şi condiţiile huliganismului. Particularităţile motivaţiei huliganice şi corelaţia ei cu motivaţia altor infracţiuni. Însemnătatea criminogenă a tradiţiilor antisociale în sfera comportamentului social. Influenţa beţiei şi alcoolismului asupra actelor huliganice.

Prevenirea criminalităţii violente. Particularităţile prevenirii omorurilor, leziunilor corporale şi violurilor. Profilaxia primară a conflictelor sociale.

Prevenirea huliganismului. Importanţa profilaxiei primare în lupta cu huliganismul. Ridicarea nivelului cultural al populaţiei – măsura semnificativă de profilaxie generală a huliganismului.

Tema 12. Criminalitatea organizată

Noţiunea criminalităţii organizate. Semnele caracteristice, nivelurile de organizare şi structura criminalităţii organizate. Grupul criminal organizat; gruparea criminală; organizaţia criminală; asociaţia criminală.

Corupţia ca element structural al criminalităţii organizate. Internaţionalizarea criminalităţii organizate. Pericolul social şi tendinţele de dezvoltare ale criminalităţii organizate.

Factorii care determină apariţia şi dezvoltarea criminalităţii organizate.

Trăsăturile tipice ale personalităţii liderilor şi a altor membri ai structurilor criminale organizate.

Prevenirea criminalităţii organizate. Măsurile cu caracter economic, social şi juridic. Măsurile juridico-penale de contracarare a criminalităţii organizate. Subdiviziunile specializate ale organelor de drept care realizează măsurile de combatere a criminalităţii organizate. Formele de interacţiune a organelor M.A.I. al R.M. cu subdiviziunile poliţieneşti ale altor state pentru coordonarea problemelor legate de combaterea criminalităţii organizate.

Tema 13. Criminalitatea profesională

Noţiunea şi caracterizarea criminologică a criminalităţii profesionale. Profesionalismul criminal şi semnele lui. Specializarea criminală. Modalităţile şi caracteristica specializărilor criminale. Însemnătatea teoretică şi practică a studierii acestei probleme.

Personalitatea criminalului profesionist. Infracţiunea ca mijloc de existenţă. Clasificarea infractorilor profesionişti (hoţii de buzunare, de apartamente, trişorii etc.). Stratificarea mediului criminal. Cunoaşterea de către infractori a argourilor speciale, a sistemelor de porecle şi tatuaje.

Cauzele şi condiţiile care favorizează criminalitatea profesională. Rolul tradiţiilor şi obiceiurilor criminale în reproducerea criminalităţii profesionale. Condiţiile sociale de bază care favorizează viabilitatea profesionalismului criminal şi a formelor lui de organizare. Prevenirea criminalităţii profesionale. Măsurile social-culturale, organizaţionale şi juridico-penale de prevenire.

Tema 14 Criminalitatea recidivă

Noţiunea şi caracteristica criminologică a criminalităţii recidive. Tipurile criminalităţii recidive. Recidiva criminologică şi recidiva juridico-penală.

Starea criminalităţii recidive. Cota recidivei infracţionale din totalitatea crimelor comise şi din unele tipuri de infracţiuni concrete. Coeficientul recidiviştilor printre infractorii condamnaţi. Latentitatea infracţiunilor recidive.

Structura criminalităţii recidive după tipurile de infracţiuni, după numărul antecedentelor penale şi intensităţii recidivei, după caracterul şi termenul pedepsei ispăşite anterior. Recidiva specială şi particularităţile ei.

Factorii sociali şi juridici ce influenţează dinamica criminalităţii recidive.

Personalitatea criminalului recidivist. Specificul particularităţilor social-demografice a recidiviştilor şi a rolurilor sociale îndeplinite de ei. Defectele de muncă, juridice şi social-psihologice ale infractorilor recidivişti. Particularităţile morale şi emoţional-volitive ale recidiviştilor. Clasificarea infractorilor recidivişti.

Cauzele şi condiţiile criminalităţii recidive. Specificul motivaţiei criminogene a recidiviştilor – cauză a comportamentului infracţional. Factorii penitenciari care condiţionează existenţa recidivei. Dificultăţile adaptării sociale a persoanelor ce şi-au ispăşit pedeapsa. Neajunsurile în activitatea organelor de drept la cercetarea cauzelor penale, numirea şi executarea pedepsei în privinţa recidiviştilor.

Prevenirea criminalităţii recidive. Perfecţionarea reglementărilor legislative care vizează combaterea recidivei infracţionale. Profilaxia criminalităţii recidive la etapa urmăririi penale şi executării sentinţei de condamnare. Măsurile de adaptare postpenitenciară realizate după eliberarea din locurile de detenţie. Programa reabilitării sociale şi rolul ei în profilaxia criminalităţii recidive. Lucrul profilactic individual cu persoanele ce au antecedente penale de către organele afacerilor interne.

Tema 15. Criminalitatea minorilor

Criminalitatea minorilor ca obiect al cercetărilor criminologice. Nivelul, structura, dinamica şi caracterul ei.

Caracterizarea criminologică a personalităţii infractorilor minori. Particularităţile social-psihologice şi morale. Trăsăturile legate de vîrstă, nivelul social şi civil al maturităţii adoliscenţilor.

Cauzele şi condiţiile criminaltăţii minorilor. Rolul condiţiilor de viaţă şi a educaţiei, particularităţilor de vîrstă, situaţilor conflictuale, poziţiilor persoanelor ce-i înconjoară pe minori, comportărilor antisociale a maturilor şi a grupelor sociale.

Caracterul criminogen al familiei. Neajunsuri în educaţia şcolară şi familiară.

Prevenirea criminalităţii minorilor. Sistemul măsurilor sociale şi statale de prevenire a criminalităţii minorilor. Rolul colectivelor instituţiilor de învăţămînt şi de muncă în prevenirea infracţiunilor comise de minori. Lucrul profilactic-educativ la locul de trai.

Activitatea de prevenire a judecătoriei, procuraturii, organelor afacerilor interne şi a comisiilor pentru minori.

Tema 16. Criminalitatea economică

Noţiunea şi indicatorii principali ai criminalităţii economice. Tendinţa de dezvoltare a criminalităţii economice.

Cauzele şi condiţiile criminalităţii economice. Crizele social-economice din Republica Moldova ca determinante ale criminalităţii economice. Lacunele, neajunsurile în sfera legislativă şi rolul lor asupra relaţiilor economice tenebre.

Caracterizarea criminologică a celor mai răspîndite şi periculoase tipuri de infracţiuni care fac parte din criminalitatea economică – coruperea, sustragerile, abuzurile de putere în scop de profit etc.

Prevenirea criminalităţii economice. Măsurile sociale generale de profilaxie: social-economice; politice; juridice; organizaţionale etc. Profilaxia specială a criminalităţii economice realizată de organele de drept.

Literatura suplimentară:

1. Amza Tudor. Criminologie. Tratat de teorie şi politică criminologică. - Bucureşti: Lumina Lex, 2002.
2. Amza Tudor. Criminologie teoretică. Teorii reprezentative şi politică criminologică. - Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
3. Amza Tudor. Criminologie. - Bucureşti: Lumina Lex, 1998.
4. Antoniu George. Prevenirea infracţiunilor în dezbaterea Naţiunilor Unite // Studiu de drept românesc. – Bucureşti: Editura Academiei Române. - Nr.1-2. - 1991.
5. Antoniu George. Conceptul de prevenire a infracţiunilor // Studii de cercetări juridice. - Nr. 1. - 1981.
6. Arlacchi Pino. Corupţia, crima organizată şi spălarea mondială a banilor. (Conferinţa a V-a Internaţională Anticorupţie). – Amsterdam, 1992.
7. Bălan Ana, Stănişor Emilian, Mincă Marinela. Penologie. - Bucureşti: Oscar Print, 2002.
8. Bătrînu E. Educaţia în familie. – Bucureşti, 1980.
9. Bârgău M. Prevenirea infracţiunilor săvârşite de minori. - Chişinău, 1998.
10. Beccaria Cesare. Despre infracţiuni şi pedepse (traducere Scarlat Dora) - Bucureşti: Editura Rosetti, 2001.
11. Bodunescu I. Flagelul terorismului internaţional. – Bucureşti: Editura Militară, 1978.
12. Botezatu O. Criminalitatea în societatea de tranziţie // Studii de drept românesc, nr.4, 1992.
13. Brânză Sergiu. Evoluţia reglementărilor privind protecţia penală a proprietăţii pe teritoriul Republicii Moldova. - Chişinău: Editura ARC, 2001.
14. Brînzei P., Sîrbu A., Scripcaru Gh.. Comportamentul aberant şi relaţiile cu mediul. – Iaşi, 1970.
15. Brânzei P., Pirozynski T. Comportamentul aberant în relaţiile cu mediul. – Iaşi: Junimea, 1971.
16. Bujor Valeriu, Ţăranu Daniela. Deviantologie. Note de curs. - Chişinău: Centrul Editorial al Universităţii de Criminologie, 2002.
17. Bujor Valeriu, Manole-Ţăranu Daniela. Victimologie - Chişinău: Centrul Editorial al Universităţii de Criminologie, 2002.
18. Bujor Valeriu, Miron Ion. Violenţa sexuală: aspecte juridico-penale şi criminologice. - Chişinău, 2001.
19. Bujor V., Bejan O., Ilie S., Casian S., Elemente de criminologie. - Chişinău, 1998.
20. Bujor V., Bejan O. Criminalitatea profesională. - Chişinău: Editura Lyceum, 1999.
21. Bujor V., Bejan O. Criminalitatea recidiviştilor. - Chişinău, 1998.
22. Bulai Costică, Stănoiu Rodica Mihaela. Sociologia dreptului penal şi criminologia // Studii şi cercetări juridice, nr. 1, 1974.
23. Bulai Costică. Premise teoretice şi metodologice ale cercetării criminologice // Studii şi cercetări juridice, nr. 3, 1970.
24. Ciobanu Igor. Criminalitatea organizată la nivel transnaţional şi unele forme de manifestare în Republica Moldova. - Chişinău: Muzeum, 2001.
25. Ciobanu Igor. Criminologie. Volumul I. - Chişinău: Muzeum, 2003.
26. Cioclei Valerian. Criminologie etiologică. - Bucureşti: Editura Actami, 1996.
27. Cioclei Valerian. Manual de criminologie. - Bucureşti: Editura ALL BECK, 1998.
28. Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova // Conferinţa ştiinţifico-practică republicană (26 februarie 1999). - Chişinău: Editura ARC, 1999.
29. Dănescu Gh., Tomorug E. Probleme judiciare în psihiatrie. – Bucureşti, 1973.
30. Delincvenţa juvenilă: prevenţie şi recuperare. //Conferinţa ştiinţifică a profesorilor catedrei Asistenţă Socială şi Sociologie din 15-16 ianuarie 2002. - Chişinău: Centrul Editorial al Universităţii de Criminologie, 2002.
31. Dincu Aurel. Bazele criminologiei. – Bucureşti: Ed. Pro Arcadia, 1995.
32. Ferri Enrico. Principii de drept criminal. – Bucureşti: Editura Revista Pozitivă Penală, 1940.
33. Freud Sigmund. Introducere în psihanaliză. Prelegere de psihanaliză. Psihopatologia vieţii cotidiene. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
34. Freud Sigmund. Psihanaliză şi sexualitate. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1994.
35. Gheorghiu - Brădet Ion. Criminologia generală românească. - Braşov: Tipocart Braşovia, 1993.
36. Giurgiu Narcis. Elemente de criminologie. – Iaşi: Chemarea, 1992.
37. Gladchi Gheorghe. Determinantele victimologice şi mecanismul infracţiunilor de mare violenţă (omorul, vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale, violul). - Chişinău: Centrul de Drept, 2000.
38. Gladchi Gheorghe. Criminologie generală - Chişinău: Muzeum, 2001.
39. Gurin Vasile, Pascaru Valeriu, Ilie Sergiu, Jalencu Marian, Caraşciuc Lilia, Rusu Andrei, Gumenâi Ion, Pâslariuc Virgil, Negură Lilian. Corupţia. - Chişinău: Editura ARC, 2000.
40. Harbada Ioan. Predelincvenţa şi delincvenţa juvenilă // Studiu de drept rămânesc, nr. 2, 1992.
41. Iacovisac C. Mediul familial şi delicvenţa juvenilă. – Bucureşti, 1973.
42. Josipescu V. Caruselul violenţei. – Bucureşti: Editura Militară, 1981.
43. Laşcu Mihail, Pop Octavian. Aspecte de teorie şi practică judiciară în materia infracţiunilor de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. - Chişinău, 2001.
44. Levy-Bruhl H. Probleme ale sociologiei crimei. – Bucureşti: Editura Politică, 1971.
45. Loghin Octavian. Criminologie. - Iaşi, 1970.
46. Mateuţ Gheorghiţă. Criminologia (Note de curs). – Arad, 1993.
47. Medeanu Tiberiu-Constantin. Crima şi criminalul (Geneza crimelor şi descoperirea criminalilor). - Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
48. Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T. Psihologie judiciară. - Bucureşti: Casa de editură şi presă "Şansa" SRL, 1994.
49. Moineagu C., Negura I., Urseanu V. Statistica. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
50. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminologie. – Bucureşti: Europa Nova, 2000.
51. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminologie. – Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică R. A., 1994.
52. Nistoreanu Gheorghe, Păun Costică. Criminalitatea financiar-bancară: “spălarea banilor” // Studiu la Societatea Română de Criminologie. – Bucureşti, 5.II.1993.
53. Nistoreanu Gheorghe. Prevenirea infracţiunilor prin măsuri de siguranţă. – Bucureşti: Europa Nova, 2001.
54. Oancea Ion. Probleme de criminologie. - Bucureşti: Editura ALL EDUCATIONAL S. A., 1994.
55. Oprean Horea. Criminologie. - Arad: Editura Servo-Sat, 1996.
56. Păun Costică. Crima organizată sau organizarea crimei. Bucureşti: Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, 1993.
57. Poenaru Iu.. Contribuţii la studiul pedepsei capitale. – Bucureşti, 1974.
58. Politic Gabriela. Criminologie (note de curs). - Iaşi: Editura Fundaţiei Chemarea, 1996.
59. Pondrea P. Criminologia dialectică. – Bucureşti, 1945.
60. Pop Traian. Curs de criminologie. – Cluj: Institutul de arte grafice “Ardealul”, 1928.
61. Preda Vasile. Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială. – Bucureşti, 1981.
62. Preda Vasile. Delincvenţa juvenilă. - Cluj-Napoca, 1998.
63. Probleme actuale privind infracţionalitatea // Anuar ştiinţific al Academiei de Poliţie, ed.1. - Chişinău, 2000.
64. Rădulescu Sorin, Banciu Dan, Teodorescu Vasile. Criminalitatea în România în perioada de tranziţie (Teorii, Tendinţe, Prevenire). Piteşti: Editura LICĂ, 2001.
65. Rădulescu Sorin, Banciu Dan. Introducere în sociologia delincvenţei juvenile. – Bucureşti: Editura Medicală, 1990.
66. Rădulescu Sorin, Banciu Dan, Voicu M. Introducere în sociologia devianţei. – Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1985.
67. Rădulescu Sorin, Banciu Dan. Sociologia crimei şi criminalităţii. – Bucureşti: Ed. Şansa, 1996.
68. Rădulescu Sorin, Piticariu Mircea. Devianţă comportamentală şi boală psihică. - Bucureşti: Ed. Academiei R.S.R., 1989.
69. Roşca A. Delincventul minor. – Cluj, 1938.
70. Rusnac Svetlana. Psihologia dreptului. - Chişinău: Editura ARC, 2000.
71. Sima Constantin. Măsurile de siguranţă în dreptul penal contemporan. - Bucureşti: Editura ALL BECK, 1999.
72. Stănoiu Rodica Mihaela. Criminologie. - Bucureşti: Oscar Print, 2002.
73. Stănoiu Rodica Mihaela. Tranziţia şi criminalitatea. - Bucureşti: Oscar Print, 1994.
74. Stănoiu Rodica Mihaela. Introducere în criminologie. – Bucureşti: Editura Academiei, 1989.
75. Stănoiu Rodica Mihaela. Metode şi tehnici de cercetare în criminologie. -Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste Române, 1981.
76. Stănoiu Rodica Mihaela. Confruntări de idei în criminologia accidentală contemporană // Studii şi cercetări juridice, nr.2, 1981.
77. Stănoiu Rodica Mihaela, Nenciulescu V. Rolul criminologiei în realizarea obiectivelor de politică penală // Studii şi cercetări juridice, nr.2, 1982.
78. Sthal H. Teoria şi practica investigaţiilor sociale. – Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1974.
79. Strategia actuală şi perspectivele ştiinţei criminologice în Republica Moldova // Conferinţa ştiinţifică. - Chişinău, 2002.
80. Strategia combaterii criminalităţii organizate în Republica Moldova // Conferinţa ştiinţifico-practică republicană (23-24 mai 1996). - Chişinău: Editura ARC, 1997.
81. Tiberius Bogdan. Probleme de psihologie judiciară.- Bucureşti, 1973.
82. Tomşa L., Antoniu G., Hentea T. Cunoaşterea cauzelor care determină şi a condiţiilor care favorizează manifestările infracţionale. – Bucureşti // Revista română de drept, 1970.
83. Ungureanu Augustin. Prelegeri de criminologie. - Iaşi: Editura pentru Cultură şi Ştiinţă "Moldova", 1999.
84. Ursa V. Criminologie. - Cluj-Napoca: Ed. Ciprian & Cătălina, 1993.
85. Vintilă Dorin. Brevia anomaliilor congenitale. - Bucureşti: Ed. Continent, 1995.
86. Zaporojan Igor. Criminalitatea are chip de femeie. - Chişinău: Editura Elan Poligraf, 2000.
87. Атанескан Ю. Борьба с рецидивной преступностью. – Тбилиси, 1982.
88. Антонян Ю. М. Социальная среда и формирование личности преступника. – Москва, 1975.
89. Антонян Ю. М. Преступность среди женщин. – Москва, 1992.
90. Бабаев М. М., Королева М. В. Преступность приезжих в столичном городе. – Москва, 1990.
91. Блувштейн Ю. Д., Добрынин А. В. Основания криминологии. Опыт логико-философского исследования. – Минск, 1990.
92. Блувштейн Ю. Д., Яковлев А. М. О перспективах научной разработки проблем борьбы с преступностью. Ученые записки высших учебных заведений Литовской ССР. Право. Т. ХVI. - Рига, 1981, вып.1.
93. Бородин С. Борьба с преступностью: теоретическая модель комплексной программы. – Москва: Знание, 1990.
94. Борьба с групповыми правонарушениями несовершеннолетних. – Киев: Наукова Думка, 1982.
95. Брунон Холыст. Криминология. Основные проблемы. – Москва, 1980.
96. Бышевский Ю. Рецидив в преступности. – Омск, 1978.
97. Бышевский Ю., Марцев А. Криминологическая характеристика личности вора. – Омск, 1973.
98. Бужор В., Гуцуляк В. Групповая преступность: методологические основы изучения и классификации. - Кишинэу, 1998.
99. Бужор В. О Сущности преступности. - Кишинэу, 1998.
100. Бухгольц Э., Лекшас Дж., Хартман Р. Социалистическая криминология. – Москва, 1975.
101. Вермеш М. Основные проблемы криминологии. – Москва, 1978.
102. Габиани А. А., Гачечиладзе Р. Г. Некоторые вопросы географии преступности. – Тбилиси, 1982.
103. Глинкина С. П. Проблемы и тенденции развития "теневой" экономики в современной России. – Москва, 1995.
104. Годунов И. В. Российская организованная преступность и ее транснациональная сущность. - Москва: "Юрист", 2001.
105. Годунов И. В. Организованная преступность - знамение века или чума современности ? - Москва, 2002.
106. Голик Ю. В. Случайный преступник. – Томск, 1984.
107. Гуров А. И. Профессиональная преступность. Прошлое и современность. – Москва: Юридическая Литература, 1990.
108. Гуров А. И. Красная мафия. – Москва, 1995.
109. Гуськов Н. М., Ермаков В. Д., Савинкова Е. Н. Причины и условия, способствующие преступности несовершеннолетних. – Москва, 1981.
110. Дикселиус М., Константинов А. Преступный мир России. СПб, 1995.
111. Джекебаев У. С. Преступность как криминологическая проблема. - Алма-Ата, 1974.
112. Долгова А. И. Социально-психологические аспекты преступности несовершеннолетних. – Москва, 1980.
113. Дрогонец Ян, Жоллендер П. Современная медицина и право. – Москва: Юридическая Литература, 1991.
114. Емельянов В. П. Преступность лиц с психическими аномалиями. – Саратов, 1980.
115. Забрянский Г. И. Методика статистического изучения преступности. – Краснодар, 1976.
116. Запорожан Игор. Проблемы женской преступности в Республике Молдова. - Кишинев: Elan Poligraf, 2000.
117. Игошев К. Е. Типология личности преступника и мотивация преступного поведения. – Горький, 1974.
118. Игошев К. Е. Психология преступных проявлений среди молодежи.– Москва, 1971.
119. Изменения преступности в России. Криминологический комментарий статистики преступности. – Москва, 1994.
120. Иншаков С. М. Зарубежная криминология. – Москва: ИНФРА-М-НОРМА, 1997.
121. Кабанов П. А. Корупция и взяточничество в России. – Нижнекамск, 1995.
122. Кан Цэда. Преступность и криминология в современной Японии. – Москва: Прогресс, 1989.
123. Карпет И. И. Что такое криминология. – Москва: Знание, 1986.
124. Карпец И. И. Преступность: иллюзии и реальность. – Москва: Российское право, 1992.
125. Кернер Ханс-Юрген. Криминология. Словарь-справочник. Отв. ред. пер. на русский язык – Долгова А. И. – Москва: Норма, 1998.
126. Кларк Р. Преступность в США. – Москва, 1975.
127. Ковалев М. И. Основы криминологии. – Москва, 1970.
128. Коган В. М. Социальные свойства преступности. – Москва, 1977.
129. Кормщиков В. М. Криминология семейного неблагополучия. – Пермь, 1987.
130. Корчагин А. Г., Номоконов В. А., Шульга В. И. Организованная преступность и борьба с ней. – Владивосток, 1995.
131. Косоплечев Н. П. Методы криминологического исследования. – Москва, 1983.
132. Криминология. //Под ред. Долговой А. И. – Москва: ИНФРА-М-НОРМА, 1999.
133. Криминология. //Под ред. Орехова В. В. - Санкт-Петербург, 1992.
134. Криминология. //Под ред. Герцензона А. А., Карпеца И. И., Кудрявцева В. Н. – Москва, 1966.
135. Криминология. //Под ред. Кудрявцева В. Н., Эминова В. Е. – Москва, 1995.
136. Криминология. // Под ред. Кузнецовой Н. Ф., Миньковского М. – Москва: изд. МГУ, 1994.
137. Криминология. //Под ред. Шнайдера Г. Й. – Москва: Изд. группа Прогресс "УНИВЕРС", 1994.
138. Криминологическое прогнозирование и планирование борьбы с преступностью. - Симферополь, 1998.
139. Кудрявцев В. Н. Причинность в криминологии. – Москва: Юридическая Литература, 1976.
140. Кузнецова Н. Ф. Проблемы криминологической детерминации. – Москва: изд-во МГУ, 1986.
141. Кузнецова Н. Ф. Преступление и преступность. – Москва, 1969.
142. Кузнецова Н. Ф. Детерминация преступности. – Москва, 1985.
143. Курс советской криминологии. Предупреждение преступности. //Под ред. Кудрявцева В. Н., Карпеца И. И., Коробейникова Б. В. – Москва: Юридическая литература, 1986.
144. Лебедев С. Я. Антиобщественные традиции, обычаи и их влияние на преступность. – Омск, 1989.
145. Лунеев В. В. Выборочный метод в криминологии. – Москва, 1988.
146. Лунеев В. В. Мотивация преступного поведения. – Москва, 1991.
147. Макарь И. Методические указания по изучению криминологии. – Кишинэу: МГУ, 1989.
148. Механизм преступного поведения. – Москва, 1981.
149. Минна Р. Мафия против закона. – Москва, 1988.
150. Никифоров А. С. Ганкстеризм в США: сущность и эволюция. – Москва, 1991.
151. Овчинников В. Д. Вопросы теории криминологии. - Ленинград, 1982.
152. Организованная преступность. – Москва: Юридическая литература, 1989.
153. Панкратов В. B. Борьба с тяжкими насильственными преступлениями против личности. – Киев, 1978.
154. Панкратов В. B. Методология и методика криминологических исследований. – Москва: Юридическая литература, 1972.
155. Петров Э. И., Марченко Р. Н., Баринова Л. В. Криминологическая характеристика и предупреждение экономических преступлений. – Москва, 1995.
156. Побегайло Э. Ф. Тенденции современной преступности и совершенствование уголовно-правовой борьбы с ней. – Москва, 1990.
157. Подлесских Г., Терешонок А. Воры в законе: бросок к власти. – Москва, 1994.
158. Преступность в России в девяностых годах и некоторые аспекты законности борьбы с ней. – Москва, 1995.
159. Преступность и правонарушения в СССР (статистический сборник). - Москва: Финансы и статистика, 1991.
160. Разинкин В. С. Воры в законе и преступные кланы. – Москва, 1995.
161. Ратинов А. Р., Ефремова Г. Х. Психологическая защита и самооправдание в генезисе преступного поведения //Личность преступника как объект психологического исследования. – Москва, 1979.
162. Решетников Ф. М. Криминологические проблемы развивающихся стран Азии и Африки. – Москва, 1970.
163. Ривман Д. В. Виктимологические факторы и профилактика преступлений. – Ленинград, 1975.
164. Сабитов Р. А. Посткриминальное поведение. – Томск, 1985.
165. Сахаров А. Б. О личности преступника и причинах преступности в СССР. – Москва, 1961.
166. Соколов Д. И. К понятию преступности и ее состояния //Становление и развитие советского уголовного законодательства. – Волгоград, 1973.
167. Солопанов Ю. В. Криминологическое прогнозирование и планирование борьбы с преступностью. – Москва, 1983.
168. Спиридонов Л. И. Социология преступления. – Москва, 1978.
169. Стручков Н. А. Преступность как социальное явление. – Ленинград, 1979.
170. Татарухин С. А. Преступное поведение. – Москва, 1977.
171. Тимуш А., Мартынчик Е., Клименко В. Преступность в зеркале социологии. – Кишинэу, 1990.
172. Тэсс Л. В. Воры в законе и прочие… – Рига, 1993.
173. Унтилэ Вячеслав. Организованная преступность: понятие, сущность, виды и эволюционные тенденции. - Женева, 1998.
174. Шур Э. Наше преступное общество. – Москва, 1977.
175. Холыст Б. Криминология. Основные проблемы. – Москва, 1980.
176. Фокс В. Введение в криминологию. – Москва, 1985.
177. Франк Л. В. Потерпевшие от преступления. – Душанбе, 1977.
178. Эвальд У. Насилие в странах бывшего восточного блока //Криминологические исследования в мире. – Москва, 1995.
179. Яковлев А. М. Преступность и социальная психология. – Москва, 1971.
180. Bouzat P., Pinatel J. Traité de droit pénal et de criminologie. Tome III. – Paris: Ed. Dalloz, 1963.
181. Brimo A. Les méthodes de sciences sociales. - Paris: Edit. Montchrestien, 1972.
182. Collin M. et collaborateurs. Etudes de criminologie clinique. - Paris: Masson, 1963.
183. Cusson Maurice. La Criminologie. - Paris, 1990.
184. Durkheim E. Les règles de la méthode sociologique. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1963.
185. Freud Sigmund. Introduction à la psychanalyse. - Paris: Ed. Payot, 1989.
186. Friedlander Kate. Délinquence juvénile. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1951.
187. Garofalo R. La Criminologie. Cinquième édition entierement refondue et augmentée, Felix Alcan, editeur, Paris, 1905.
188. Gassin R. Criminologie. Deuxième édition. - Paris: Dalloz, 1990.
189. Greeff E. Les instincts de défense et de sympathie. Paris: Ed. P.U.F., 1947.
190. Heshard A. Psychologie du crime. Paris: Ed. Payot, 1963.
191. Hulsman L., Bernat de Celis J. Peines perdues - le systeme penal en question. Paris: Ed. Centurion, 1982.
192. Kinberg O. Les problèmes fondamentaux de la criminologie. Paris: Cujas, 1959.
193. La Criminalité organisée. – sous la direction de Marcel Leclerc. - Paris, 1996.
194. Laplante J. Crime et traitement, introduction critique a la criminologie. - Montréal: Ed. Boreal, 1985.
195. Larguier J. Criminologie et science pénitentiaire. Sixième édition. Paris: Dalloz, 1989.
196. Leauté J. Criminologie et science pénitenciaire. - Paris: P.U.F., 1972.
197. Martin Daniel. La criminalité informatique. - Paris: Presses Universitaires de France, 1997.
198. Merle Roger & Vitu André. Traité de Droit Criminel. Tome I. Septième édition. – Paris: Ed. Cujas, 1997.
199. Negrier-Dormont Lygia. Criminologie. – Paris: Ed. Litec, 1992.
200. Negrier-Dormont Lygia et Tzitzis S. Criminologie de l'acte et de philosophie pénale. De l'ontologie criminelle des Anciens a la victimologie appliquée des Modernes. – Paris: Ed. Litec, 1994.
201. Normandeau A. Méthodologie de la criminologie. Curs litografiat. Presses Université de Montréal, 1975.
202. Picca G. La Criminologie. 3e Ed. Presses Universitaires de France, 1993.
203. Pinatel Jean. Traité de Droit pénal et Criminologie. Tome III
204. Pinatel Jean. La société criminogène. – Paris: Ed. Calman-Levy, 1971.
205. Pinatel Jean. Le phénomène criminel. – Paris: Editions M. A., 1987.
206. Resten R. Caractèrologie du criminel. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1959.
207. Robert Ph. L'organisation et le développement actuels de la recherche criminologique en France // Revue de droit pénal et de criminologie. - 1974. - nr.10.
208. Rufin Michel. Protection de la jeunesse et délinquance juvénile. - Paris, 1998.
209. Seeling E. Traité de Criminologie. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1956.
210. Stefani G., Levasseur G., Jambu-Merlin R. Criminologie et science pénitentiaire. Troisième édition. Dalloz, 1972.
211. Sutherland E. H., Cressey D. R. Principes de criminologie. – Paris: Ed. Cujas, 1966.
212. Szabo Denis. Criminologie. Ed. Les Presses de L' Université de Montreal, 1965.
213. Szabo Denis. Criminologie et politique criminelle. Bruxelles - Montreal, Vrin - P. U. M., 1978.
214. Szabo Denis. De l' Anthropologie à la Criminologie comparée. - Paris: Ed. Librairie Philosophique J. Vrin, 1993.
215. Tarde Gabriel. Les Lois de l' Imitation. - Paris, 1890.
216. Tarde Gabriel. La criminalité comparée. - Paris, 1890.
217. Tarde Gabriel. La Philosophie pénale. - Paris, 1900.
218. Tullio B. Manuel d' anthropologie criminelle. - Paris: Ed. Payot, 1951.
219. Tullio B. Principes de criminologie clinique. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1967.
220. Vouin R., Leaute J. Droit Pénal et Criminologie. - Paris: Ed. Presses Universitaires de France, 1956.
221. Wolgang M. The sociology of crime and delinquency. - New York, 1970.
222. Yamarellos E., Kellens G. Le crime et la criminologie. - Verviers: Marabout Université, 1970.
223. Akers Ronald L. Criminological Theories: Introduction, Evaluation and Application. Ed. Hardcover, 2003.
224. Bernard Thomas J. Theoretical Criminology. Ed. Hardcover, 2000.
225. Black Donald. Sociological justice. - Oxford: University press, 1996.
226. Brown Stephen Eugene. Criminology: Explaining Crime and Its Context. Ed. Paperback, 2001.
227. Douglas John E. & Olshaker Mark. The Anatomy of Motive: The F.B.I.'s Legendary Mindhunter Explores the Key to Understanding and Catching Violent Criminals.
228. Findlay Mark. Problems for the Criminal Law. - Oxford: University press, 1996. Paperback, 2000.
229. Frank, Ph. D. Schmalleger. Criminology Today: An Integrative Introduction (3rd edition). Ed. Hardcover, 1999.
230. Garner Brian A. A dictionary of modern legal usage.- Oxford, 1995.
231. Gottfredson Michael R. A General Theory of Crime. Ed. Paperback, 1990.
232. Hart H.L.A. & Honoré T. Causation in the Law. - Oxford: Clarendon press, 1997.
233. Hirschi Travis. Causes of Delinquency. Ed. Paperback, 2002.
234. Robinson Paul H. Structure & function in criminal Law. - Oxford: Clarendon press, 1997.
235. Ruggiero Vincenzo. Crime & Markets. - Oxford: University press, 1995.
236. Singleton Royce & Straits Bruce C. Approaches to Social Research. Ed. Hardcover, 1999.
237. The Oxford Handbook of Criminology. - Oxford: Claredon press, 1997.
238. Turvey Brent E. Criminal Profiling: An Introduction to Behavioral Evidance Analysis (2nd edition). Ed. Hardcover, 2002.

Specialitatea

Programa Examenului

• Drept penal

• Crimininologie

• Drept penitenciar

• Procedura penala

• Tehnica criminalistica

• Teoria activitatii investigativ-operative

• Istoria si metodologia stinitelor juridice