Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

Pentru doctoranzi cu specializarea în domeniul ştiinţelor umanistice şi arte: istorice, filosofice, filologice, drept, pedagogice, studiul artelor şi culturologice, psihologice, sociologice, politice, administrare publică


I. DISPOZIŢII GENERALE

Utilizarea eficientă a mijloacelor şi instrumentelor specifice oferite de către progresele extrem de rapide ale tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor (TIC) devine o obligativitate de cunoştinţe şi competenţe a cadrelor ştiinţifice în condiţiile în care Moldova se îndreaptă spre societatea informaţională şi integrarea europeană. În consecinţă cercetătorii trebui să se familiarizeze şi să devină fluenţi în manipularea mijloacelor TIC, inclusiv Internet, pentru a se confrunta adecvat cu provocările societăţii informaţionale. Acest deziderat determină strategia de creare a programului de formare în domeniul informaticii pentru procesul de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare.

Elaborarea Programului are la bază „Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi a postdoctoratului”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 914 din 26 august 2005 (M.O. nr. 117 – 118 (1716 – 1717) din 2 septembrie 2005), în conformitate cu prevederile căruia fiecare doctorand urmează să susţină un examen la disciplina „Informatica”.

Programul tip pentru susţinerea examenului de doctorat la „Informatica” este generat după principiul compatibilităţii cu ciclul învăţămîntului universitar profesional al doctoranzilor avînd ca obiective principale:

Pornind de la aceste obiective structura generală a programului de pregătire a doctoranzilor pentru susţinerea examenului de doctorat la disciplina “Informatica” cuprinde eşalonarea disciplinei pe aşa module de bază : „Concepte majore în informatică”, „Calculatoare şi reţele de calculatoare”, „Tehnologia prelucrării informaţiei”, „Mijloacele instrumentale programate ale calculatoarelor”, „Modelarea matematică”, „Sisteme informaţionale şi tehnologii informatice avansate”.

Cerinţele generale faţă de cunoştinţele şi competenţele doctoranzilor la examenul de doctorat la “Informatică” constituie:

II. CONŢINUTUL PROGRAMULUI

2.1. Concepte fundamentale în informatică
Informatica: noţiuni generale, informaţie, date. Cantitatea informaţiei. Suporturi de informaţie. Codificarea informaţiei. Particularităţile formelor de reprezentare a datelor numerice. Calculatorul electron

ic (CE): istoric, evoluţie, generaţii, clasificare. Arhitectura calculatorului von Neuman. Unitatea centrală. Memoria internă. Memoria externă. Caracteristicile unităţilor periferice. Utilizarea calculatoarelor. Arhitecturi paralele şi distribuite de calcul: noţiuni generale. Concepte de programare a CE, limbaje de programare, sisteme de operare, programe aplicative (noţiuni generale, clasificare, evoluţie).

2.2. Calculatoare personale şi reţele de calculatoare Componentele calculatorului personal (PC- personal computer). Placa de bază. Procesorul. Memoria PC: memoria internă, memoria externă, memoria video, discurile flexibile, discurile fixe, discurile optice, unităţi de memorie flash, alte tipuri de memorie.

Echipamente de intrare a datelor: tastatura, şoricelul, scanerul. Echipamente de afişare a datelor: monitorul, imprimanta. Magistralele PC.

Aspecte de folosire a PC, consumul de energie electrică, repornirea calculatorului la blocare, securitatea antivirus.

Reţele de calculatoare: noţiuni generale, tipuri de topologii şi arhitecturi, componentele principale ale reţelelor. Reţele locale de calculatoare (LAN). Reţele de calculatoare de arie largă (WAN). Comunitatea globală de reţele Internet. Servicii şi tehnologii în reţele de calculatoare.

2.3. Tehnologia prelucrării informaţiei
Etapele de rezolvare a problemelor cu folosirea calculatoarelor electronice. Noţiuni despre algoritm, limbajul calculatorului, limbaje de programare, procesele de translatare (interpretor, compilator), sistemele de operare, programele aplicative şi program-pilot (driver), tehnologiile de programare.

2.4. Mijloacele instrumentale programate ale calculatarelor
Sisteme de operare.
Componentele sistemului de operare: procesarea întreruperilor, gestionarea proceselor, gestionarea memoriei, sistemul de fişiere. Sisteme de operare: concepte, evoluţie. Lansarea, masa de lucru, memoria Clipboard, tastele operative, meniul de bază. Numele, tipul, atributele şi destinaţia fişierelor. Sistemul de fişiere. Gestiunea fişierelor şi dosarelor. Crearea dosarelor şi fişierelor; selectarea, redenumirea, afişarea proprietăţilor, copierea, deplasarea, ştergerea şi restabilirea obiectelor;
Crearea copiilor de rezervă: comprimarea informaţiei, stocarea de arhive pe suporturi de date, restabilirea informaţiei. Căutarea fişierelor şi dosarelor pe disc.

Programe aplicative.
Softul aplicativ.Programe şi pachete de programe aplicative, pachetele integrate de birotică– caracterizare generală.

Procesoare de texte. Caracterizare generală. Deschiderea şi modurile de vizualizare a documentelor. Formatarea documentelor: configurarea parametrilor paginii; formatarea caracterelor şi alineatelor; crearea listelor marcate; crearea notelor de subsol; crearea stilurilor de formatare. Editarea documentelor: copierea, deplasarea şi eliminarea unui fragment de text; înserarea unor simboluri speciale; regăsirea şi înlocuirea unor secvenţe de text. Crearea şi înserarea obiectelor. Scrierea formulelor. Lucrul cu tabele: crearea tabelelor, convertirea unui text în tabel; modificarea unui tabel; formatarea elementelor tabelelor; sortarea informaţiei. Crearea de diagrame în baza unui tabel. Definitivarea documentelor: definirea anteturilor şi subsolurilor; numerotarea paginilor; verificarea ortografiei; inserţia cuprinsului. Tipărirea documentelor.

Procesoare de prezentări. Descriere generală, vizualizarea unei prezentări existente, crearea unei prezentări elementare.

Procesoare de tabele. Caracterizare generală. Blocuri de celule, selectarea blocurilor. Introducerea, ştergerea şi editarea datelor. Introducerea seriilor, includerea comentariilor la celule, modificarea lăţimii coloanelor şi a înălţimii liniilor, înserarea blocurilor de celule. Moduri de afişare a foilor de calcul, inclusiv imobilizarea unor zone de afişare. Gestiunea foilor de calcul în registru: selectarea, includerea, redenumirea, copierea, deplasarea şi eliminarea foilor de calcul. Formatarea datelor: formatarea valorilor numerice; alinierea datelor; adăugarea chenarelor; folosirea stilurilor de formatare. Efectuarea calculelor: introducerea formulelor; modificarea adreselor celulelor la copiere; folosirea adreselor relative şi absolute; folosirea funcţiilor standard. Gestiunea datelor: sortarea şi filtrarea datelor; utilizarea formularelor; crearea subtotalurilor. Înserarea obiectelor. Construirea şi tipărirea diagramelor.

2.5. Sisteme şi tehnologii informatice avansate
Tehnologii informatice: noţiuni de bază, evoluţie. Comunicaţiile electronice în realizarea tehnologiilor informaţionale. Tehnologiile de cooperare a resurselor în reţelele informaţionale. Utilizarea limbajului HTML pentru elaborarea paginilor Web. Etichetele de definire a antetului şi corpului documentului. Înserarea linkurilor în paginile Web. Principalele tehnologii informaţionale: tehnologia WWW, tehnologia “client-server” etc. şi folosirea lor în activităţile ştiinţifice. Poşta electronică.
Diversitatea resurselor informaţionale. Securitatea informaţiilor electronice. Surse de pericol în sistemele informatice. Metode de protecţie a informaţiilor în sistemele informatice.
Impactul folosirii tehnologiilor informatice asupra dezvoltării ştiinţei şi societăţii. Starea şi perspectivele de dezvoltare a tehnologiilor informatice avansate în Republica Moldova. Strategia naţională de edificare a societăţii informaţionale: Moldova electronică, concepţia guvernării electronice. Sisteme şi resurse informaţionale. Documentul electronic şi semnătura digitală. Acte normativ-legislative în domeniul informaticii.

Ştiinţa electronică (e-ştiinţa): caracterizare generală. Internet în activităţile ştiinţifice. Serverele Web. Căutarea informaţiilor în Internet: localizarea şi extragerea informaţiilor.

Procesarea inteligentă a datelor: noţiuni despre pachetele de programe pentru: calculul neuronal, algoritmii genetici, logica nuanţată (Fuzzy), elaborarea sistemelor expert, Data Mining. Noţiuni despre: calculul membranal, calculul ADN, calculatorul cuantic.
Noţiune despre procesarea limbajului natural, interfeţele inteligente, dicţionarele şi traducătoarele on-line.

BIBLIOGRAFIE

  1. Adleman L.M. Molecular computation of solutions to combinatorial problems. Science, 226 (1994), pp. 1021-1024.
  2. Bălan M. şi col. Iniţiere în Windows XP. - Craiova: Arves, 2003.
  3. Beşliu V. Matematica discretă. – Chişinău: UTM, 2002. – 156 p.
  4. Boian E., Căpăţână Gh., Prepeliţă A., Seiciuc E. Sisteme de operare: MS/DOS, WINDOWS, UNIX. - http://www.usm.md/edElec.aspx, 2005.
  5. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicative. - Chişinău, ed. I, 1999, ed. II. 2001.
  6. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicative. - Iaşi: Ed. BONITAS, 2005.
  7. Bragaru T., Bulat E., Crăciun I. Dezvoltarea sistemelor informatice (suport de curs).– Chişinău: CEP USM, 2005. - 427 p.
  8. Bulăceanu C. Reţele locale de calculatoare. Arhitecturi prezente şi viitoare. – Bucureşti: Tehnica, 1995.
  9. Cojocaru S. Interfeţe inteligente pentru sisteme de calcul simbolic. Teză de doctor habilitat în informatică. – Chişinău: AŞM, 2007. – 159 p. http://www.cnaa.acad.md/thesis/5844/
  10. CubiCalc-2. http://www.adamaz.ru/programs/30-cubicalc-2.html
  11. Curteanu S. EXCEL prin exemple. - Iaşi: Polirom, 2004.
  12. Dumitrescu, D. Principiile inteligenţei artificiale. - Cluj-Napoca: Editura Albastră, 1999. – 289 p.
  13. Europe 2005: An information society for all. - Brussels: Commission of the Europen Communities, May 28, 2002.
  14. Filip, F.G. Decizie asistată de calculator: decizii, decidenţi – metode de bază şi instrumente informatice asociate. – Ed. a II–a revăzută şi adăugită – Bucureşti: Editura Tehnică, 2005. - 376 p.
  15. Filip, F.G. Sisteme suport pentru decizii. – Ed. a II–a, revăzută şi adăugită – Bucureşti: Editura Tehnică, 2007. - 363 p.
  16. Fotache M. Proiectarea bazelor de date. Normalizare şi postnormalizare. Implementări SQL şi Oracle. – Iaşi: Polirom, 2005. - 348 p.
  17. Frunză F., Puia P., Secrieru G. Iniţiere în limbajul de programare Qbasic. – Chişinău: Evrica, 2002.
  18. Gaindric C. Luarea deciziilor: metode şi tehnologii. – Chişinău: Editura „Ştiinţa”, 1998. - 164 p.
  19. Hotărîrea Guvernului nr. 733 din 28 iunie 2006 „Cu privire la Concepţia guvernării electronice”.
  20. Hotărîrea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005 „Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale - “Moldova Electronică”.
  21. http://dexonline.ro/
  22. http://translate.google.com/translate_t?hl=ro#
  23. http://translate.ru/
  24. http://wikipedia.org/
  25. http://www.alife-soft.narod.ru/books.html
  26. http://www.basegroup.ru/fuzzylogic/math.htm
  27. http://www.cnaa.acad.md/
  28. http://www.computing.surrey.ac.uk/AI/PROFILE/prospector.html
  29. http://www.dex.md/
  30. http://www.neurosolutions.com/
  31. http://www.tora-centre.ru/library/fuzzy/fuzzy-.htm
  32. Ionescu Gh. Gh., Cazan E., Negruţă A. L. Modelarea şi optimizarea deciziilor manageriale. - Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1999. – 327 p.
  33. Ionescu-Cruţan N. Calculatorul personal. - Bucureşti: Niculescu, 2003.
  34. Johnson S. Microsoft Office 2003. - Bucureşti: Teora, 2004.
  35. Legea nr. 467-XV din 21.11.2003 cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat.
  36. Legea nr.264-XVdin 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală.
  37. Margenstern M., Rogozhin Yu. (Editors). Machines, Computations and Universality, Lecture Notes in Computer Science, Springer, vol. 2055, Third International Conference, MCU 2001, Chisinau, Moldavia, May 23-27, 2001, Proceedings, 2001. - 320 p.
  38. NASA CLIPS. http://www.siliconvalleyone.com/clips.htm
  39. Păun G., Rozenberg G., Salomaa A. DNA Computing. New Computing Paradigms. – Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, 1998.
  40. Rosch W.L. Totul despre hardware. Ed. II-a. – Bucureşti: Teora, 2000.
  41. Stenson C., Siechert C. Microsoft Windows 2000 Professional. - Bucureşti: Teora, 2000.
  42. Tătar D. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ. Demonstrarea automată a teoremelor. Prelucrarea limbajului natural. Cluj-Napoca: Editura Albastră, 2001. – 230 pag.
  43. Velicanu M. şi col. Sisteme de gestiune a bazelor de date. - Bucureşti: Teora, 2003.
  44. Visual Prolog. www.visual-prolog.com
  45. Аверкин А.Н., Гаазе-Рапопорт М.Г., Поспелов Д.А Толковый словарь по искусственному интеллекту.-М.:Радио и связь, 1992.– 256 с.http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Science/dict/index.php
  46. Аналитические технологии для прогнозирования и анализа данных.http://www.neuroproject.ru/genealg.php
  47. Васильев В. Основы работы на ПК. - Издательство «Питер», 1998.
  48. Генетические алгоритмы. http://algolist.manual.ru/ai/ga/
  49. Корнеев В. В., Гареев А.Ф., Васютин С.В., Райх В.В. Базы данных. Интеллектуальная обработка информации. – М.: Издатель Молгачева С. В., Издательство Нолидж, 2001. – 496 c.
  50. Малинецкий Г.Г., Митин Н.А., Науменко С.А. Нанобиология и синергетика. Проблемы и идеи. – Москва: ИПМ им. М.В.Келдыша РАН, 2005. www.transhumanism-russia.ru/content/view/290/144/
  51. Паун Г., Розенберг Г., Саломаа А. ДНК-КОМПЬЮТЕР. Новая парадигма вычислений. – Москва: Издательство „Мир”, 2004. – 528 с.
  52. Первый квантовый компьютер. http://www.membrana.ru/articles/technic/2001/12/24/122700.html
  53. Харитонова М., Михеев В. Microsoft Access 2000. Наиболее полное руководство в подлиннике. - Санкт-Петербург: Издательство БХВ, 1999.
  54. Челлис Дж. и др. Основы построения компьютерных сетей. – Москва: Издательство. «Лори», 1997.
  55. Чубукова И. А. Data Mining: учебное пособие. - М.: Интернет-университет информационных технологий: БИНОМ: Лаборатория знаний, 2006. – 382 с. http://www.intuit.ru/lector/118.html