Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


versiune pentru tipar

06.01.02 – Programa examenului de doctorat


Recomandări metodice generale

Scopul studierii disciplinei constă în studierea aprofundată a procedeelor şi metodelor de îmbunătăţire a condiţiilor naturale pentru majorarea producţiei agricole, ameliorarea condiţiilor pedologice, hidrologice, hidrogeologice, climaterice şi integral, pentru inadmiterea dereglării bilanţului ecologic al terenurilor interesate. În urma studiilor competitorul trebuie să însuşească metodele şi procedeele de îmbunătăţire a condiţiilor naturale şi de folosire raţională cu înaltă eficienţă a resurselor hidrofunciare.

Drept consecinţă a studiilor aprofundate competitorul va folosi cunoştinţele, deprinderile obţinute în scopuri de cercetări ştiinţifice de domeniu şi de elaborări ale unor tehnologii progresiste, înalt eficiente de producţie.

Conţinutul cursului

Întroducere

Obiectul şi scopul îmbunătăţirilor funciare. Progresul tehnico-ştiinţific în domeniul de îmbunătăţiri funciare. Eficacitatea irigaţiilor, desecărilor, drenajelor, combaterii eroziunii solului şi a altor fenomene negative, factorii ei determinanţi în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă.

Problemele ecologice majore în condiţiile aplicării îmbunătăţirilor funciare pe diverse soluri ale Moldovei.

Îmbunătăţirile funciare ca parte integrantă a ansamblului de lucrări de protecţie a naturii. Dezvoltarea îmbunătăţirilor funciare pe scară mondială şi în Moldova, perspectivele acestei dezvoltări.

Solul - obiectul îmbunătăţirilor funciare şi căile de dirijare a proceselor de îmbunătăţiri funciare la exploatarea intensivă a solurilor

Factorii pedogenetici şi căile influenţării asupra proceselor pedologice pe terenurile ameliorate. Învelişul solului şi structura lui. Profilul solului şi proprietăţile straturilor genetice. Tipurile solurilor şi eficacitatea valorificării şi folosirii lor în agricultura irigată. Problemele reproducerii sporite a fertilităţii solului în condiţiile irigării.

Categoriile de îmbunătăţiri funciare, caracteristica lor şi argumentarea ştiinţifică contemporană a parametrilor optimi. Modificarea solului în urma ameliorării.

Umezirea excesivă în timpul irigării abundente şi în urma ridicării nivelului apelor freatice, alcalinizarea, compactizarea, salinizarea secundară, gleizarea, solodizarea, supracompactarea, eroziunea de irigare, formarea substanţelor toxice în timpul înrăutăţirii condiţiilor de oxido-reducere; poluarea solurilor cu deşeuri antropogene prin atmosferă, prin apă cu folosirea îngrăşămintelor minerale şi chimice toxice.

Îmbunătăţirile funciare şi modificarea condiţiilor ecologice de pedogeneză.

Transformarea reliefului şi microreliefului pe pămînturile ameliorate. Schimbarea condiţiilor hidrologice în legătură cu irigarea, desecarea, construcţia acumulărilor de apă, canalelor, digurilor, reţelei de colectare şi drenaj, redistribuirea parţială a scurgerii rîurilor în bazinele altor rîuri.

Modificarea calităţii scurgerii rîurilor folosite în scopurile îmbunătăţirilor funciare. Schimbarea condiţiilor hidrogeologice. Scăderea nivelului apelor freatice în procesul desecării şi ridicarea nivelului apelor freatice în procesul irigării, consecinţele lor în pedogeneză.

Urmările negative ale schimbării condiţiilor ecologice, pedogenetice pe terenurile ameliorate şi cele adiacente; subinundarea, eroziunea de irigaţie, înrăutăţirea regimului hidrosalin, surpările, subsidenţele, colmatarea bazinelor de apă şi înnămolirea reţelei hidrografice, degradarea landşaftului şi solurilor, uscarea excesivă şi căile de combatere a urmărilor negative.

Condiţiile executărilor ameliorative, măsurile păstrării fertilităţii solurilor în procesul realizării lucrărilor ameliorative de construcţie.

Ameliorarea solurilor sărăturate

Răspîndirea şi geneza solurilor sărăturate. Terenurile cu acumulări de săruri în Moldova. Influenţa salinizării asupra culturilor agricole, toleranţa lor la diferite săruri şi gradurile de salinizare. Geochimia şi legităţile migrării şi acumulării sărurilor în landşafturile şi solurile naturale şi antropogene. Profilul salin al solurilor. Aprecierea pedoameliorativă a solurilor sărăturate. Releveul sărurilor şi cartarea solurilor sărăturate. Studierea componenţei şi cantităţii sărurilor, studierea regimului salin în scopuri de ameliorare. Extracţii de apă, soluţiile solurilor, raportul sărurilor în extracţiile de apă şi în soluţiile din soluri. Variaţia salinizării, noţiune despre distribuţia sărurilor şi metodele studierii lor. Clasificarea solurilor sărăturate. Sărăturarea secundară.

Măsurile de combatere a salinizării. Rolul drenării naturale a teritoriului. Drenarera artificială. Ameliorarea solurilor sărăturate.

Amelioraţii chimice. Amendările solului cu amelioranţi

Ameliorarera solului cu var. Aplicarea reziduurilor industriale (fosfoghips, ş.a.). Acidificarea soloneţurilor. Metodele determinării dozelor amelioranţilor chimici. Metodele întroducerii lor în sol. Influenţa secundară negativă a diferitor amelioranţi. Durata acţiunii amelioranţilor chimici. Particularităţile utilizării amelioranţilor chimici la folosirea pămînturilor neprelucrate. Prelucrarea ameliorativă a solurilor alcalice (soloneţurilor).

Influienţa ansamblului lucrărilor de îmbunătăţiri funciare asupra proprietăţilor şi structurii învelişului de sol, regimului aero-hidric, termic, salin, microbiologic, biochimic, de oxidare-reducere etc

Influienţa calităţii apelor de irigaţie asupra proprietăţilor solurilor în diferite condiţii zonale, morfologice şi hidrogeologice. Influienţa irigaţiei asupra elementelor nutritive în soluri, dezalclianizarea elementelor nutritive în procesul spălării şi regimului de irigare de spălare. Influienţa ameliorării complexe asupra fertilităţii solurilor. Schimbarea componenţei solurilor, structurii învelişului solurilor sub influienţa pedoameliorărilor. Clasificarea solurilor irigabile şi a altor soluri ameliorate. Solurile recent valorificate şi irigate îndelungat, particularităţile lor ameliorative. Problema ocrotirii şi reproducerii fertilităţii solurilor în condiţiile contemporane ale agriculturii intensive în condiţiile administrării masive a îngrăşămintelor chimice, defoliantelor şi a altor substanţe chimice şi a reabilitării sistemelor de irigaţie vechi.

Ameliorarea solurilor înmlăştinite

Tipurile solurilor înmlăştinite, geneza şi condiţiile răspîndiri lor. Raporturile proceselor de înmlăştinire cu condiţiile climaterice zonale, hidrologice, hidrogeologice, morfologice şi cu factorii litologici.

Schema generală a desecărilor-drenaj. Normele de desecare. Avantajele şi dezavantajele desecării adînci a solurilor de mlaştină şi înmlăştinite, normele de desecare.

Procedeele regularizării regimului hidric (amenajarea cu ecluze, udări prin aspersiune ş.a), aprecierea lor. Procedeul agroameliorativ de regularizare a regimului hidric al solurilor la înmlăştinirea cu apele de suprafaţă (apele temporare).

Lucrările de desecare în luncile rîurilor şi pe terasele joase ale lor; îndiguirea, acţiunea ei pozitivă şi negativă. Desecarea de polder.

Irigarea terenurilor agricole

Estimarea condiţiilor naturale, factorii de bază ai pedogenezei. Necesitatea irigaţiei pămînturilor Moldovei. Particularităţile irigării în diferite zone pedoclimaterice. Categoriile irigaţiei.

Influienţa irigării asupra mediului ambiant, necesitatea ocrotirii lui. Tipurile sistemelor de irigaţie şi elementele lor componente. Construcţiile sistemelor de irigaţie.

Regimul calculat al irigării culturilor agricole. Condiţiile optime pentru dezvoltarea culturilor agricole. Cerinţele plantelor şi solurilor, ca obiecte ale amelioraţiei, către regimul hidric, alte regimuri. Argumentarea regimurilor de irigare şi a recoltelor proiectate.

Regimurile calculat şi de exploatare ale irigaţiei şi metodele stabilirii lor. Bilanţul hidric al solului. Consumul de apă total al culturilor şi metodele calculării lui. Normele de irigaţie şi udare, metodele determinării lor. Calculul asigurării cu apă. Dependenţa regimului de irigaţie de metoda udării, proprietăţile de bază ale solurilor, particularităţile biologice ale plantelor, zona climaterică şi condiţiile păstrării fertilităţii solurilor. Particularităţile proiectării regimului de irigaţie în diferite zone naturale şi condiţii de gospodărire. Regimul de irigaţie al culturilor agricole în asolament. Graficele hidromodulului şi de irigare. Metodele contemporane de calcul.

Bazele teoretice ale dirijării complexe cu regimurile hidro-salin şi nutritiv ale terenurilor irigate în diferite zone climaterice.

Metodele şi tehnica irigării culturilor agricole. Cerinţele ameliorative către sistemele de irigaţie şi tehnica de irigare. Metodele de bază ale irigării: scurgerea la suprafaţă, scurgerea gravitaţională, aspersiunea, irigaţia subterană şi prin picurare. Condiţiile aplicării metodelor în diferite zone pedoclimaterice. Căile perfecţionării metodelor şi tehnicii irigării ţinînd cont de cerinţele protecţiei mediului ambiant.

Irigarea prin scurgere liberă la suprafaţă, principiul executării şi aprecierea ei ameliorativă. Irigarea prin brazde şi fîşii. Teoria de calcul a irigării.

Irigarea prin aspersiune. Echipamente de aspersiune, agregatele, instalaţiile şi dispozitivele, clasificarea şi caracteristica lor. Căile perfecţionării ei. Estimarea ameliorativă a aspersiunii. Irigaţia subterană, esenţa şi aprecierea ei. Irigaţia prin picurare, caracteristica ei şi particularităţile constructive.

Sistemul de irigaţie şi elementele lui. Clasificarea sistemelor de irigaţie. Construcţia sistemelor, principiile de proiectare. Problemele automatizării distribuirii apei. Sistemele de irigare de perfecţiune superioară. Elementele componente ale sistemelor de irigaţie. Organizarea teritoriului pe terenurile irigate.

Irigaţii speciale. Irigarea păşunilor cultivate. Irigarea fîneţelor. Irigarea cu ape uzate. Irigarea în sere. Particularităţile proiectării acestora. Provenienţa şi caracteristica apelor uzate purificate. Cerinţele sanitare şi igienice. Regimul de irigaţie şi tehnica de irigare la utilizarea apelor uzate.

Măsurile de prevenire şi de combatere a salinizării terenurilor irigate. Drenajul pe terenuri irigate.

Bilanţul hidric şi salin al terenurilor irigate. Prognozarea regimului hidric şi salin. Măsurile de prevenire a salinizării solurilor. Măsurile de combatere a salinizării solurilor, spălarea generală, metodele de determinare a normelor de spălare. Tehnologia spălării. Stabilirea regimului de irigaţie de spălare. Drenajul-mijloc de regularizare a regimurilor hidric şi salin ale terenurilor. Tipurile de drenaj: sistematic, selectiv, de protecţie. Condiţiile aplicării.

Sursele de apă pentru irigaţie. Cerinţele către calitatea apelor de irigaţie. Irigaţia din rîuri, lacuri, izvoare.

Coordonarea regimurilor de funcţionare a canalului magistral de aducţiune cu regimul hidrologic al rîului. Regularizarea scurgerii rîurilor pentru irigaţie, acumulările de apă. Aprecierea influienţei acumulărilor de apă asupra calităţii resurselor de apă şi situaţiei ameliorative a terenurilor adiacente.

Problemele redistribuirii scurgerii, probleme ecologice a consecinţelor posibile. Utilizarea pentru irigaţie a apelor subterane şi freatice. Complectarea artificială a apelor subterane.

Sursele locale de apă şi utilizarea lor pentru irigaţie. Amenajarea acumulărilor de apă pentru irigaţie din contul scurgerii locale. Irigaţia prin inundaţie (prin submersiune). Particularităţile ei şi domeniul de aplicare. Sistemele de irigaţie prin submersiune, proiectarea lor.

Desecarea-drenajul terenurilor agricole

Cerinţele producerii agricole către regimul hidric al terenurilor cu desecare-drenaj. Sursele excesului de umiditate pe terenuri cu exces de apă. Tipurile de alimentaţie cu apă: atmosferic, freatic, freatic sub presiune, din versanţi(deluvial), din amenajări de gospodărirea apelor şi cursuri de apă(aluvial) etc. Bilanţul hidric ca metodă de estimare cantitativă a regimului de umiditate a terenurilor desecate şi a tipurilor de alimentaţie de apă. Prognozarea regimurilor hidric şi chimic ale terenurilor desecate-drenate.

Principalele metode de desecare, elementele sistemelor de desecare-drenaj, schemele de desecare. Determinarea procedeului de desecare folosind analiza bilanţului hidric. Argumentarea regimurilor ameliorative. Principiul de acţiune a elementelor sistemelor de desecare-drenaj privind intercepţia şi transportarea apelor excedentare reeşindu-se din procedeul de desecare. Principalele părţi componente ale sistemelor de desecare-drenaj şi destinaţia lor. Coordonarea amplasării elementelor sistemului de desecare - drenaj cu cerinţele organizării teritoriului şi mecanizării agriculturii pe cîmpuri. Reţeaua de drumuri, construcţiile hidrotehnice pe terenurile desecate.

Procedeele şi tehnica de desecare-drenaj. Reţeaua de regularizare şi tipurile ei. Procedeele şi tehnica desecării la transportarea apelor excedentare freatice. Drenajul de tuburi cu tranşee şi fără tranşee. Canale şi drenuri rare adînci la desecarea mlaştinilor de depresiuni. Drenajul vertical. Drenajul combinat(mixt). Principiul de acţiune, condiţiile de aplicare. Avantajele şi dezavantajele drenajului.

Procedee şi tehnica desecării la accelerarea eliminării apelor de suprafaţă: colectori deschişi şi subterani. Amenajarea drenajului- cîrtiţă, drenajului- fisură. Arătura adîncă. Condiţiile de aplicare. Proiectarea reţelei de regularizare.

Reţeaua de transportare. Destinaţia ei şi funcţionarea privind recepţia şi evacuarea apelor excedentare. Elementele acestei reţele. Principiile de amplasare în plan orizontal şi vertical. Calcule hidrologice la desecarea terenurilor. Calcule hidraulice ale canalelor deschise de transportare şi colectoarelor subterane. Construcţiile reţelei de desecare-drenaj.

Reţeaua de centură (de protecţie). Destinaţia şi acţiunea ei la intercepţia şi evacuarea apelor de suprafaţ şi freatice. Canalele şi drenurile de coastă, de intercepţie şi canalele cu acţiune mixtă (de coastă - de intercepţie), rolul lor, parametrii, amplasarea în plan orizontal şi vertical. Calcule şi proiectare.

Emisării sistemelor de desecare-drenaj. Categoriile emisarilor. Cerinţele ce se prezintă către ei. Cauzele stării nesatisfăcătoare. Principalele procedee de regularizare a rîurilor-emisari şi argumentarea lor. Determinarea parametrilor unei albii corectate. Influienţa regularizării rîurilor la regimul hidric şi la ecologia terenurilor adiacente.

Ameliorarea terenurilor de luncă înmlăştinită. Principalele tipuri de luncă, cauzele înmlăştinirii lor. Scheme principale de ameliorare complexă a lor. Importanţa ameliorării luncilor. Valorificarea luncilor.

Amelioraţia terenurilor inundabile şi subinundabile, măsurile de combatere a viiturilor. Măsuri de combatere a subinundării. Scheme de desecare. Debitele calculate. Sisteme de desecare-drenaj de diverse construcţii. Sisteme de polder. Reconstrucţia sistemelor existente. Indiguirea luncilor şi a terenurilor joase.

Umectarea terenurilor desecate, argumentarea necesităţii de umectare. Bilanţul de apă şi prognozarea regimului hidric al terenurilor ţinîndu-se cont de consumul de apă al culturilor agricole. Sursele de apă pentru umectare. Realizarea tehnică a umectării. Metode de prognozare a umectării şi argumentarea eficienţei diferitor procedee de umectare. Influienţa desecărilor la modificările condiţiilor naturale, măsuri de protecţie împotriva consecinţelor nefavorabile. Automatizarea şi telemecanizarea dirijării sistemelor de desecare-umectare.

Eroziunea solurilor şi combaterea ei

Noţiuni generale despre procesul de eroziune a solului. Factorii eroziunii solului. Calculul eroziunii solului. Metodele de combatere a eroziunii solurilor. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe terenurile arabile, în plantaţii de vii şi livezi, pe păşuni. Combaterea eroziunii în adîncime. Întreţinerea amenajărilor, construcţiilor hidrotehnice, altor lucrări de combatere a eroziunii solului. Alunecările de teren, prevenirea şi combaterea lor. Prevenirea şi combaterea eroziunii eoliane. Prevenirea degradării solurilor din amenajările de îmbunătăţiri funciare (sistemele hidroameliorative).

Exploatarea sistemelor de hidroamelioraţie

Probleme generale de exploatare a sistemelor de hidroamelioraţie. Sistemele actuale de hidroamelioraţie, evoluţia lor.

Organizarea şi clasificarea de exploatare a sistemelor hidroameliorative.
Sisteme de perfecţiune superioară. Principiile dirijării sistemelor. Condiţiile de exploatare a amenajărilor hidroameliorative. Siguranţa în funcţionarea sistemelor de hidroamelioraţie. Organizarea exploatării sistemelor pe baza industrială.

Tendinţele perfecţionării tehnice a sistemelor hidroameliorative şi a exploatării lor. Organizarea exploatării sistemelor de irigaţie. Organizarea activităţii de exploatare, personalul prevăzut în state. Obligaţiunile serviciului gospodăresc şi intergospodăresc de exploatare.

Dispecerizarea şi sistemele automatizate de dirijare în sistemele de irigaţie. Investigaţiile de producţie în gospodării şi direcţii de exploatare. Planificarea măsurilor de exploatare şi gestiunea. Paşapoartele sistemelor. Valoarea activităţii de exploatare.

Probleme de exploatare la elaborarea proiectelor de construcţie a sistemelor de irigaţie. Exploatarea preliminară. Preluarea în exploatare a sistemelor şi amenajărilor.

Organizarea remedierilor în sisteme. Baza de producţie pentru exploatarea sistemelor.
Amenajări auxiliare şi de dotare pentru exploatarea sistemelor de irigaţie. Perfecţionarea sistemelor de irigaţie, utilarea lor suplimentară şi reconstrucţia. Planul de dezvoltare în perspectivă a sistemelor.

Utilizarea apei în sistemele de irigaţie. Principiile utilizării planificate a apei. Planurile în gospodării, sisteme şi bazine hidrografice. Limitele de captarea apei în sisteme, de livrare a apei beneficiarilor. Bilanţurile hidrofunciare şi limitele de apă ale sistemelor.

Planul gospodăresc de utilizare a apei, elaborarea şi efectuarea lui. Corectarea planurilor gospodăreşti. Procedee de distribuire a apei în gospodării, asolamente şi subdiviziun de producţie. Regimurile de irigare calculat şi de exploatare.

Planul de distribuţie a apei în sistem. Particularităţile distribuirii apei în condiţiile irigării prin pompare. Realizarea planurilor de distribuţie a apei, condiţiile de distribuţie prin rotaţia debitelor de apă. Supravegherea utilizării apei de irigare.

Indicii realizării planurilor de utilizare şi distribuire a apei în gospodării şi sisteme.
Dispecerizarea, calculatoarele şi sistemele automatizate de dirijare la organizarea utilizării apei şi efectuarea udărilor.

Evidenţa apei în sistemele de irigaţie, folosirea informaţiei hidrometrice pentru perfecţionarea utilizării şi distribuirii apei.

Îmbunătăţirea situaţiei ameliorative a terenurilor irigate. Factorii ce influienţează salinizarea şi înmlăştinirea terenurilor irigate. Măsuri de combatere şi înlăturare a salinizării şi înmlăştinirii solurilor, măsuri de exploatare care influienţează regimul apelor freatice. Spălarea solului şi drenajul.

Combaterea pierderilor de apă în sistemele de irigaţie. Majorarea randamentului prin procedee de exploatare.

Combaterea aluviunilor în sistemele de irigaţie. Măsurile de prevenire a aluviunilor. Mecanizarea decolmatării canalelor şi combaterii vegetaţiei în canale.

Exploatarea amenajărilor şi construcţiilor de irigaţie. Funcţionarea sectoarelor frontale ale sistemelor, regulile de întreţinere a acestor sectoare. Regimul de funcţionare a staţiilor de pompare (frontale, zonale) şi exploatarea lor.

Exploatarea amenajărilor şi construcţiilor de linie, canalelor, cascadelor, canalelor-rapide (pante forţate), apeductelor. Particularităţile funcţionării de iarnă a canalelor şi construcţiilor hidrotehnice.

Întreţinerea reţelei de evacuare, colectare şi drenaj pe terenurile irigate.
Exploatarea sistemelor cu conducte îngropate, construcţiilor şi accesoriilor aferente. Exploatarea tehnicii de aspersiune. Întreţinerea acestor sisteme în anotimpul iernii.

Majorarea eficienţei de funcţionare a sistemelor de irigaţie. Udările de aprovizionare a terenurilor de bază şi suplimentare. Irigaţia mobilă. Acumulările de apă în sisteme. Valorificarea noilor terenuri irigate. Aplicarea regimurilor de irigare diferenţiate. Irigarea cu scurgeri locale de apă.

Particularităţile de exploatare a sistemelor de irigaţie cu ape uzate, utilizarea apei în aceste sisteme. Cerinţe sanitare la utilizarea apelor uzate.

Exploatarea păşunilor cultivate. Exploatarea orezăriilor. Problemele de exploatare a sistemelor de desecare-drenaj. Exploatarea sistemelor de desecare-drenaj cu acţiune unilaterală şi bilaterală (bivalentă). Exploatarea sistemelor de polder.

Regularizarea regimului hidric al stratului radicular. Regularizarea gospodărească şi intergospodărească a umidităţii terenurilor desecate.

Problemele activităţii de exploatare a sistemelor de desecare-drenaj, structura acestei activităţi, personalul prevăzut în state.

Planificarea de producţie şi financiară, gestiunea în sistemele de desecare-drenaj. Paşapoartele sistremelor. Valoarea exploatării.

Indicii ce caracterizează funcţionarea sistemelor de desecare-drenaj.

Utilarea suplimentară, perfecţionarea şi reconstrucţia sistemelor de desecare-drenaj. Planul de dezvoltare în perspectivă a sistemelor de desecare-drenaj.

Exploatarea amenajărilor şi construcţiilor hidrotehnice de desecare-drenaj. Exploatarea emisarilor, canalelor de desecare, reţelei închise de colectare-drenaj. Exploatarea acumulărilor de apă în sisteme de desecare.

Exploatarea construcţiilor hidrotehnice. Întreţinerea digurilor de protecţie şi construcţiilor aferente.

Exploatarea sistemelor de desecare-drenaj în anotimpul iernii.
Investigaţiile de producţie în sistemele de desecare. Categoriile deformaţiilor în sisteme de desecare-drenaj şi măsurile de înlăturarea lor. Organizarea reparaţiilor în aceste sisteme. Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor.

Lucrul ştiinţific

Direcţiile şi problemele principale ale investigaţiilor in îmbunătăţirile funciare. Elaborarea programului de investigaţii.

Metode de cercetare şi investigaţii in îmbunătăţirile funciare. Fundamentarea temei investigaţiilor şi temei experienţei. Particularităţile organizării şi efectuării experienţei in îmbunătăţirile funciare. Observaţii, evidenţe, analize, calcule in funcţie de caracterul şi sarcinile experienţei. Sistematizarea şi prelucrarea statistică a rezultatelor experienţei: analizele de dispersie, corelaţie şi regresie. Analiza, generalizarea şi interpretarea rezultatelor cercetărilor. Elaborare recomandărilor, aprobare şi aplicare lor. Determinarea eficienţei economice.

Literatura de specialitate(de bază)

  1. Aver’Ânov S.F. Bor’ba s zasoleniem orošaemyh zemel’. M.: Kolos, 1978.
  2. Ajdarov I.P. Orositel’nye melioracii. M.: Kolos, 1982.
  3. Golovanov A.I. i dr. Meliorativnoe zemledelie. M.: Agropromizdat, 1986.
  4. Zajdel’Man F.P. Režim i usloviâ melioracii zaboločennyh pocv. M.: Kolos, 1975.
  5. Kaţ D.M. Kontrol’ rejima gruntovyh vod na orošaemyh zemlâh. M.: Kolos, 1967.
  6. Kovda B.A. Melioraciâ zasolennyh i soloncovyh pocv. M.: Nauca, 1967.
  7. Kostâkov A.N. Osnovy melioracii. M.: Sel’hozghiz, 1960.
  8. Sel’skohozâjstvennye gidrotehničeskie melioracii./ Pod. red. E.S.Markova.M.: Kolos, 1960.
  9. Mirchulava C.E. Inženernye metody rasčeta i prognoz vodnoj èrozii. M.:Kolos, 1970.
  10. Plûsnin I.I., Golovanov A.I. Meliorativnoe pocvovedenie. M.: Kolos, 1983.
  11. Sazonov I.N., Štofel’ M.A., Pilipenco A.I. Sistema meropriâtij protiv èrozii počv. Kiev: Viŝa škola, 1984.
  12. Šestakov V.M. Dinamica podzemnyh vod. M.: Izd-vo MGU, 1979.
  13. Šrag V.I. Pojmennye pocvy, ih melioracia i sel’skohozâjstvennoe ispol’zovanie. M.: Rossel’hozizdat, 1969.
  14. Snegovoj V.S., Gavrilica A.O. Èkologičesckie predposylki melioracii zemel’ v Moldove. Kišinev: Štiinca, 1987.
  15. Slastihin V.V. Voprosy melioracii sklonov Moldovy. Kišinev: Cartea Moldovenească, 1964.
  16. Haret C., Stanciu I. Tehnica drenajului pe terenurile agricole. Bucureşti: Ceres, 1978.
  17. Moţoc M., Traşculescu T. Eroziunea solului pe terenurile agricole şi combaterea ei. Bucureşti: Edit. Agro – Silvică de Stat, 1959.
  18. Moţoc M., Munteanu S., Băloiu V., Stănescu P., Mihai Gh.Eroziunea solului şi metodele de combatere. Bucureşti: Ceres, 1975.
  19. Coşuleanu T.V. Exploatarea sistemelor de hidroamelioraţie. Chişinău: Universitas, 1992.
  20. Blidaru V., Pricop GH., Weheу A. Irigaţii şi drenaje. Bucureşti: Ed.Didactică şi Pedagogică, 1981.
  21. Mureşan D., Pleşa I., ş.a. Irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului.Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.
  22. Kuznecov M.S., Glazunov G.P. Èroziâ i ohrana počv. M.: KolosS, 2004.

Bibliografia suplimentară

  1. Antipov-Karataev I.N., Pak K.P., Samur G.N., Filipova V.N. Melioracia solonţov SSSR. M.: Izd-vo AN SSSR, 1953.
  2. Astapov S.V. Meliorativnoe počvovedenie. M.: Sel’hozgiz, 1958.
  3. Voronin A.D. Osnovy fiziki pocv. M.: Izd-vo MGU, 1986.
  4. Gedroic C.C. Soloncy, ih proishoždenie, svojstva i melioraciâ. Izbr.soč., t.3. M.: Izd-vo sel’hozliteratury, 1955.
  5. Egorov V.V. Počvenno-meliorativnoe rajonirovanie zony orošaemogo zemledeliâ. V knige ”Naučnye osnovy melioracii počv”. M.: Nauca, 1972.
  6. Egorov V.V. Pričiny ustojcivosti soloncovyh svojstv i obosnovanie melioracii soloncov. Počvovedenie, N.,7, 1977.
  7. Eroziunea solului. Esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea procesului. Ch.: Pontos, 2004.
  8. Kovda B.A. Proishoždenie i režim zasolennyh počv. T.I i II. M.: Izd-vo AN SSSR, 1945-1947.
  9. Markov E.S. Melioracia pojm Necernozemnoj zony. M.: Kolos, 1973.
  10. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor.Partea I şi II. Ch.:Pontos, 2004.
  11. Rode A.A. Osnovy učeniâ o počvenoj vlage. L.: Gidrometeoizdat, 1965.
  12. Ârmizin D.V. i dr. Meliorativnoe zemledelie. M.: Kolos, 1971.
  13. Davidescu D., Davidescu V. Teoria şi practica ameliorării agrochimice a solurilor acide şi sărăturoase. Bucureşti: Redacţia revistelor agricole, 1971.
  14. Gavrilica A.O. Sovremennye problemy doždevaniâ. Kišinev: Izd-vo UASM, 1993.
  15. Rezancev A.I., Gavriliţa A.O. Optimizaciâ širokozahvatnyh mašin krugovogo dejstviâ dlâ složnyh počvenno-rel’efnyh uslovij. Kišinev: Štiinca, 1991.
  16. Konstantinov I.S. Zaŝita pahotnyh počv ot èrozii v Moldove. Chişinev: Štiinca, 1976.
  17. Maslov B.S., Minaev I.V. Melioraciâ i ohrana prirody. M.:Rossel’hozizdat, 1985.
  18. Botzan M. Bilanţul apei în solurile irigate. Bucureşt.: Ed. Academiei, 1972.
  19. Nicolăescu S. Irigaţii prin scurgerea la suprafaţă. Bucureşti: Ed.Ceres, 1981.
  20. Nişu I., Răuţă C., Dracea Maria. Lucrările agropedoameliorative.Bucureşti: Ceres, 1988.
  21. Obrejanu I., Maianu A. Pedologie ameliorativă. Bucureşti: Edit.Agrosilvică, 1966.
  22. Ângol’ A.M. Dvuhstoronnee regulirovanie vlažnosti pri osušenii. M.: Kolos, 1970.
  23. Natalčǔk M.F. Èkspluataciâ gidromeliorativnyh sistem. M.: Kolos, 1983.
  24. Šarov I.A. Èkspluataciâ gidromeliorativnyh sistem. M.: Kolos, 1968.
  25. Măgdălina I., Cişmaru C. ş.a. Întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1983.